„Visăm un țel, să-l facem fericit pe cel de lângă noi” – Cină romantică în cadrul Săptămânii Căsătoriei în Parohia Reșița-Govândari
Seara zilei de 9 februarie, se preconiza una interesantă și plină de surprize, după spusele părintelui Macedon, parohul comunității Reșița-Govândari. Eram curioși, de aceea noaptea de dinainte am adus în discuție retrospectiva relației noastre și clar, întrebări la care ar fi trebuit să răspundem în cazul în care ni se solicita. Am avut și o nedumerire importantă: dacă romantismul însemnă petale de trandafiri așternute pe jos, multe buchete de flori în cameră, muzică de pian în surdină sau serenade afară în fața geamului sau balconului, înseamnă că n-am prea fost romantici. Asta ne-a dus la o cercetare ușoară la ce înseamnă să fi romantic de fapt. Printre câteva definiții am găsit că romanticul ar fi și “un om visător”. Visători putem spune că am fost și că suntem, cu toții visăm să ajungem într-un anume loc, visăm să avem o casă sau o mașină, să obținem un loc de muncă mai bun etc… Dar, ca și creștini, putem visa mai profund, la o vocație sau un partener de viață potrivit, de asemenea putem visa chiar și cum am putea să ne facem partenerul să zâmbească sau să se simtă special în diferite momente și ocazii. Practic visăm un țel, să-l facem fericit pe cel de lângă noi … nu??? În acest caz putem apela și la lumânărele, petale de flori, pian și multe altele, înseamnă că totuși putem fi romantici chiar și noi. Dar să revenim la seara romantica ce urma să o petrecem în parohie împreună cu alte cupluri ale comunității.
Ajunși,… mare ,mare suspans! Toți am primit indicația să așteptam la intrare ,în câteva minute apare silueta părintelui Macedon, mai serios ca niciodată, îmbrăcat impecabil și cu nelipsitul șervet alb pe braț, deja eram tensionați pozitiv, urcăm pe scările parohiei unde ne întâmpină o lumină difuză de lumânări și muzică în surdina interpretată de Flavia, ușile se deschid, sala parohială dispărută din peisaj, iar în locul ei ni s-a oferit un restaurant select, elegant și plin de rafinament, magie pură,… șoc, șoc, șoc ! Asta am simțit. Surpriza numărul 2: părintele Alin Irimiciuc, paroh de Bocșa, transformat în șef de sală, la fel și familia Baum din Arad. Pe moment nu am știut daca este o regie sau începutul experienței… daaa! nici o regie, ci peisajul de vis creat pentru noi. Am fost invitați fiecare cuplu la câte o masă amenajată în cel mai romantic cadru nelipsind nimic (lumânări, inimioare, flori…). A început servirea. Se întreba în șoaptă și se răspundea la fel, ca nu cumva să deranjăm celelalte cupluri. Oare era adevărat?…. scăpăm privirile la vecini, semănau cu ale noastre, uimiți, intimidați și plăcut surprinși. Într-un mod politicos începe servirea cu aperitive și bineînțeles stimulente ajutătoare pe suport de hârtie care sugerau începutul discuției. Facem și o mica precizare personala, firul relației noastre a început tot în cadrul parohial în urma cu 25 de ani, iar baza căsniciei noastre s-a bazat mereu pe Dumnezeu, pe iubirea și respectul dintre noi. Așadar dialogul a curs de la sine, în care au apărut și idei nespuse până atunci, dar clarificare. Au apărut și ochii umeziți de încărcătură emoțională și liniștire sufletească, a fost o reîmprospătare a sentimentelor trăite . Din punctul nostru de vedere o consideram o seara reușită, dar ea nu se termina așa ușor. La sugestia părintelui Macedon și evident prin fondul muzical creat, fiecare soț și-a invitat perechea la un mic dans, emoție și de această dată. Cu siguranță momentul dulce nu a întârziat să apară, tortul mare de ciocolată ornat cu mare dragoste de doamna Moldovan a făcut deliciul serii. După câteva impresii spuse la cald seara noastră romantică s-a încheiat cu nelipsita poză de grup. Credem că aceste câteva ore au fost cu adevărat minunate, iar efortul organizatorilor nu a fost în zadar, le mulțumim pe aceasta cale și ne rugăm bunului Dumnezeu să-i înzestreze cu devotament în continuarea misiunii. Respect maxim părintelui Macedon!
În prima sa scrisoare către Timotei, Sf. Paul scrie despre diaconi în felul următor: „Tot la fel şi diaconii trebuie să fie oameni demni, de cuvânt, nu mari băutori de vin, nu [doritori] de câştig necinstit, ci să aibă misterul credinţei într-o conştiinţă curată! Iar aceştia trebuie să fie mai întâi puşi la probă. Apoi, dacă sunt fără cusur, să-şi îndeplinească diaconia! La fel şi soţiile să fie femei demne, să nu fie calomniatoare, să fie sobre, fidele în toate! Diaconii să fie fiecare soțul unei singure soţii, să-şi conducă bine copiii şi casele proprii, pentru că cei care slujesc bine dobândesc un loc de cinste şi mult curaj în credinţa care este în Cristos Isus!” (1 Tim 3,8-13).
În perioada 13-15 iunie 2023 au avut loc ședințele arhidecanale în cele trei arhidecanate ale Diecezei de Timișoara, la Timișoara, Arad și Reșița. Tema centrală a acestor întâlniri, susținută de Excelența Sa Iosif Csaba Pál, a fost prezentarea documentului Itinerare catecumenale pentru viața matrimonială. Acest document, publicat de Dicasterul pentru Familie, Laici și Viața a apărut din dorința Sfântului Părinte de a se crea un „nou catecumenat“ de pregătire pentru căsătorie, „ca antidot care să împiedice înmulțirea celebrărilor nule sau inconsistente.“
„Biserica este mamă, și o mamă nu are preferințe între copii.“ Biserica dedică mult timp pregătirii pentru preoție și viața consacrată, dar dedică (doar) câteva săptămâni celor care se pregătesc pentru căsătorie. „Este o datorie de dreptate pentru Biserica-mamă să dedice timp și energie pentru pregătirea celor pe care Domnul îi cheamă la o misiune așa de mare ca aceea familială.“
Pentru sărbătoarea Bunei Vestiri, am pregătit o compilație pentru ziarul nostru săptămânal sub titlul Fețele (multicolore) ale maternității în care le-am întrebat pe mame și mame în devenire despre maternitate. Kedves Emőke, regizoare de teatru din Gyimesi, care locuiește în prezent cu familia în Timișoara, crește împreună cu soțul ei patru copii, În continuare vă invităm să citiți mărturia ei.
