Acolo unde comunitatea este închisă la a primi noi persoane deoacere „ne simţim bine noi între noi”, de la un timp se va observa cum, precum într-o familie în care nu există fecunditate spirituală, viaţa tinde să se repete, să se ofilească, să se plieze pe ea însăşi.
A lăsa noi persoane să intre, înseamnă, în mod sigur, a lăsa să moară o parte din sine şi din afecţiunea deja consolidată pentru a ne lărgi inima spre noi fraţi. A ne lăsa deranjaţi este deci, a ne deschide inima spre alţi fraţi care au extrem de multă nevoie de Isus, de mântuirea Sa şi de a experimenta o viaţă fraternă în comunitate.

„În calitate de cuplu, de familie, ce scop aveți în viață?”

Cei prezenți au avut ocazia să își reamintească importanța rugăciunii, să afle despre adevărata însemnătate a acesteia în viața familiei, primind sfaturi utile și practice pentru a crește în plan spiritual.