Prato (IT): Zile dedicate familiei

În perioada 26 decembrie 2022 – 1 ianuarie 2023, în comunitatea română catolică din Prato (IT), au avut loc câteva zile dedicate familiei. Iniţiativa s-a făcut la invitaţia părintelui Gabriel-Ovidiu Bejenaru, parohul comunităţii românilor catolici din Prato, şi l-a avut ca protagonist pe pr. Felician Tiba, directorul Oficiului pentru Pastoraţia Familiei din Dieceza de Iaşi.

Încă de la deschidere, pr. Felician ne-a avizat că vor urma câteva zile intense, ca şi cum ne-a prevenit că va trebui să avem răbdare, disponibilitate în a asculta şi mai ales curaj în a schimba ceea ce nu funcţionează în familiile noastre. Nu întâmplător, prima temă abordată, pornind de la Sfântul Ştefan, a fost „Sfântul Ştefan şi martiriul familiei”, în care părintele a subliniat că nu există familie frumoasă fără sacrificiu. „Nu aşteptaţi ca binele să vă vină de la celălalt, spunea părintele predicator. Binele trebuie să pornească de la mine. Eu ca soţ, eu ca soţie, noi ca părinţi, noi trebuie să căutăm mai întâi binele celuilalt, chiar dacă asta înseamnă sacrificii şi efort”. Şi ne întreba provocator: „Mai sunt soţii de astăzi dispuşi să se sacrifice pentru binele lor ca familie?”

A doua temă l-a avut ca model pe apostolul Ioan: „Sfântul Ioan, familia şi chemarea la iubire”. „Iubirea, spunea pr. Felician, înseamnă a-l face pe celălalt liber, nu a-l împovăra cu gelozia mea, cu posesivitatea mea, cu intenţia mea de a-l folosi. Iubirea eliberează, în timp ce surogatul de iubire încarcerează persoana. Sfântul apostol Ioan a iubit pentru că era liber, iar iubirea lui a mers până acolo încât nu a fugit de crucea lui Isus, ci a fost prezent, exact atunci când Isus avea nevoie ca el să-i fie alături”.

A treia temă: „Familia, pruncul nevinovat al planetei” a pornit evident de la sărbătoarea pruncilor nevinovaţi. „Nu vă temeţi să mărturisiţi iubirea voastră, chiar dacă aceasta înseamnă să trebuiască să fugiţi în Egipt, asemenea Sfintei Familii, spunea părintele Felician. Irod ucide şi astăzi mulţi prunci nevinovaţi, pe unii înainte să fie concepuţi prin uzul anticoncepţionalelor, iar pe alţii prin avort. Dar îi ucide şi atunci când părinţii oferă totul copiilor lor, crezând că aşa le arată iubirea lor. În realitate, atunci când părinţii fac în loc copiilor ceea ce trebuie să facă copiii, de fapt ei îşi păcălesc proprii copii, considerând că un copil trebuie obişnuit cu provocările vieţii şi nu păcălit că ele nu există”.

În ajunul anului nou, pornind de la textul evanghelic, părintele a vorbit despre ceea ce înseamnă să fim oameni de cuvânt: „V-aţi promis fidelitate, atenţie reciprocă, respect reciproc. Ce văd copiii la dumneavoastră?”

În sfârşit, în ziua de Anul Nou, subliniind importanţa Mariei, ca Mamă a Fiului lui Dumnezeu, am fost invitaţi să conştientizăm propria vocaţie. Nu noi am ales să fim ce suntem, ci Dumnezeu ne-a chemat să fim soţi, părinţi, bunici etc, aşa cum el i-a chemat pe unii să fie preoţi, pe alţii persoane consacrate. La început de an, spunea pr. Felician, să cerem lui Dumnezeu să continue să ne însoţească, chiar dacă o face mereu, să cerem să ne lumineze să ne iubim mai mult, să ne respectăm mai mult, să fim oameni plini de curaj într-o lume în continuă descurajare, să fim un semn al prezenţei lui Dumnezeu într-o lume care încearcă să-l ignore.

La finalul tuturor acestor momente înălţătoare, comunitatea românilor catolici din Prato mulţumeşte părintelui paroh Gabriel-Ovidiu Bejenaru pentru că l-a invitat pe pr. Felician să ţină astfel de zile. Mulţumim părintelui Felician pentru efortul făcut de a fi în mijlocul nostru şi-i dorim să însoţească pe cât mai multe familii pe drumul de multe ori anevoios, dar atât de frumos al vieţii de familie. Un sincer mulţumesc şi tuturor participanţilor la acest zile.

Comunitatea românilor catolici din Prato

 

Sursa: ercis.ro

Share:

Articole din aceiași secțiune ...

Numărarea binecuvântărilor mele a sporit fericirea

Un preot care vorbea la o retragere m-a influențat să-mi folosesc Rozariul pentru a mă gândi la ceva pentru care sunt recunoscător pe fiecare mărgele, numindu-l un rozariu de recunoștință. Durează aproximativ 5 minute, dar poate schimba viața.
„Lucrurile de care mă plângeam, acum îi mulțumesc lui Dumnezeu”, a spus el audienței. El ne-a instruit să ne uităm chiar și la dificultățile noastre și să vedem binecuvântările. De exemplu, să ai gripă nu este distractiv, dar avem instalații sanitare, un pat, cearșafuri curate, acces la o mașină de spălat și multe altele pentru care putem fi recunoscători.

Citește mai mult »

A decide și a face: descoperirea și urmarea voinței lui Dumnezeu

Am vrut să urmez voia lui Dumnezeu. Am vrut ca planul Său să se desfășoare în viața mea cu predarea mea deplină și supunerea activă. Dar eram conștientă că aș putea fi înșelată în ceva care arăta bine, era bun, dar nu era bunul pe care Dumnezeu l-a dorit pentru mine. Știam că aș putea fi prea încurcată în propria mea voință ca să văd limpede. În rândurile următoare Domna Claire Dwyer ne detaliază un proces în cinci pași de discernere a voinței lui Dumnezeu.

Citește mai mult »

Pastorația familiilor catolice din România

profamiliacat@gmail.com

Pastorația familiilor catolice din România

profamiliacat@gmail.com

© Copyright 2021 - 2026 | PAGINĂ SUSȚINUTĂ DE CONFERINȚA EPISCOPILOR CATOLICI DIN ROMÂNIA