Întâlnirea familiilor: chemate să fie misionare în lume
de Gabriella Ceraso
O experienţă extraordinară a cărei formulă multicentrică şi răspândită a făcut posibilă implicarea cu adevărat a întregului teritoriu, dieceze, parohii, comunităţi care au trăit fiecare zi în comuniune cu papa şi cu Roma. Aşa afirmă subsecretarul Dicasterului pentru Laici, Familie şi Viaţă, Gabriella Gambino, la microfoanele de la Vatican News, trasând un prim bilanţ al intensei experienţe reprezentate de a X-a Întâlnire Mondială a Familiilor desfăşurată, de la 22 la 26 iunie 2022, în Vatican. În interviu subsecretarul subliniază că toate acestea au scos în evidenţă şi mai mult mesajul unei Biserici unite, în care familiile sunt protagoniste: lor le este adresată – aşa cum remarcă materialul video difuzat astăzi de dicaster – invitaţia de a devine misionare în lume.
S-a încheiat a X-a Întâlnire Mondială a Familiilor – o întâlnire în care Roma a fost colorată cu atâtea prezenţe. Temele sunt multe, foarte concrete, foarte simţite, mărturii puternice… Să facem o reflecţie concluzivă cu dumneavoastră: ce bilanţ putem trage?
Înainte de toate, întâlnirea a fost cu adevărat o experienţă unică, inedită, pentru că pentru prima dată s-a desfăşurat nu numai la Roma, ci în foarte multe dieceze din lume în toate cele cinci continente. Aşadar, cu adevărat o experienţă de comuniune eclezială aş spune extraordinară, care pentru prima dată timp de aproape o săptămână a făcut posibilă implicarea celor care au aflat de eveniment şi au voit să participe, deşi n-au putut călători. Şi asta în ediţiile precedente nu s-a întâmplat niciodată. Aşadar, formula multicentrică şi răspândită a reuşit să implice într-adevăr dieceze, parohii, comunităţi care au trăit în comuniune cu Roma – acesta este, după părerea mea, cel mai frumos lucru şi cel mai semnificativ – bucuria de a fi familie, adică frumuseţea sacramentului căsătoriei pe care toţi a respirat-o, forţa năvalnică a harului în toate situaţiile vieţii: în suferinţă, în viaţa care se naşte, în iertare, în primirea crucii, în fraternitate, în împărtăşire, teme care au străbătut ca un fir roşu Congresul pastoral, precum şi Festivalul. Aşadar, îmi vine să spun: o Biserică unită, făcută într-adevăr din familii şi păstori împreună, în care am văzut coresponsabilitate şi comuniune în acţiune. Şi cred că este un aspect foarte important de scos în evidenţă.
Să amintim şi că această întâlnire a pecetluit tot Anul „Familia Amoris laetitia”: un an inspirat din textul exortaţiei apostolice a Papei Francisc împletită din experienţele de viaţă ale familiei în toate faţetele sale. Aşadar, se încheie un proces?
Desigur că a fost un parcurs care a deschis procese şi aş spune că şi asta dă rezultate surprinzătoare cam în toată lumea. Avem feedback extraordinare atât din dieceze cât şi din multe Conferinţe Episcopale, care au demarat acest proces de reînnoire puternică şi intensă a pastoraţiei familiale implicând, în majoritatea cazurilor, familiile şi soţii – de exemplu – şi în oficii, motiv pentru care multe dieceze chiar se reorganizează, şi la nivel practic. Aşadar, există cu adevărat începutul unui drum de dus înainte împreună şi pe urma a tot ceea ce Sfântul Părinte ne-a spus în timpul Întâlnirii Mondiale şi îndeosebi a trimiterii misionare pe care a dăruit-o familiilor.
De fapt, în Piaţa „Sfântul Petru”, la Liturghia de sâmbătă, 25 iunie, la încheierea întâlnirii, papa a invitat să se trăiască în familie adevărata libertate, care se exprimă în spiritul de slujire, a cerut părinţilor să le dea încredere copiilor şi să le arate fidelitatea faţă de propria vocaţie de soţi. Apoi încredinţarea mandatului: să vestească evanghelia pretutindeni şi să meargă împreună…
Între timp, această trimitere a fost însoţită de un gest foarte important, simbolic şi frumos, care a fost înmânarea de cruci familiilor delegaţilor Conferinţelor Episcopale şi ai mişcărilor care erau prezenţi la Liturghie. Crucile simbolizează trimiterea, misiunea dată tuturor familiilor din lume. Şi această trimitere este cu adevărat un îndemn al Sfântului Părinte de a nu merge niciodată singuri. De fapt, referinţa la a merge împreună este foarte puternică: a rămâne mereu în Biserică pentru a construi Biserica. Familiile sunt Biserica. Le-a chemat, de exemplu, să vestească frumuseţea căsătoriei şi a familiei copiilor, tinerilor pentru ca să poată învăţa să dorească şi ei căsătoria şi viaţa familială. Importanţa de a şti că trebuie să dăm maximul pentru a evangheliza, pentru a vesti lumii frumuseţea familiei, dar a şti după aceea, la sfârşit, că totul trebuie încredinţat lui Dumnezeu aşa cum au făcut soţii sfinţi despre care am vorbit în toată întâlnirea mondială. Aşadar, un mandat care de fapt constituie programarea pastorală, angajarea, misiunea care ne-a fost încredinţată de aici la următoarea întâlnire mondială. Astfel, toată Biserica va putea să lucreze pornind chiar de la cuvintele Sfântului Părinte adaptate la oricare realitate din lume, desigur declinate diferit, dar capabile să ne facă să simţim o Biserică ce merge unită, cu adevărat catolică, sub conducerea unui singur păstor care este succesorul lui Petru. Cred că acesta a fost pentru noi darul cel mai mare. Până la urmă, această întâlnire a fost demonstraţia a câtă nevoie avem de a împărtăşi bogăţia şi frumuseţea familiilor, iar întâlnirea a fost dovada acestui lucru.
Dăm familiilor următoarea întâlnire cu această angajare de a fi sămânţă a unei lumi fraterne, aşa cum spune papa, de a avea o inimă mare, de a fi familie primitoare şi curajoasă…
Cu siguranţă vom avea o întâlnire semnificativă în timpul Jubileului Familiilor în 2025: nu va fi o altă ediţie ulterioară a Întâlnirii Mondiale, ci va fi o oportunitate în cadrul anului sfânt pentru a ne întâlni, pentru a fi în ascultare şi mai ales pentru a ne ruga împreună.
Acum, cu toții provenim din familii (care uneori pot fi foarte rănite) și știm cât de dificil poate fi să trăim împreună uniți… cât este de dificil să-l iubim pe celălalt necondiționat… să avem grijă unul de celălalt (de la cel mai mic până la cel mai mare), să construim această comuniune între noi atunci când diferența celuilalt mă deranjează… și totuși, acesta este planul lui Dumnezeu pentru familii și calea spre sfințire a fiecăruia….
Trebuie să recunoaștem că la început ne-am gândit: „dacă am făcut deja cursurile prematrimoniale, ce ne-ar mai putea aduce un astfel de acompaniament?” … dar ceea ce am descoperit este că aveam nevoie de multe, că ne doream mai mult de la căsnicia noastră și că singuri, foarte clar, nu puteam.
Aveam nevoie de acompaniament, voiam să ne trăim căsnicia nu numai bine, ci și pe deplin. Am înțeles astfel că suntem ca o plantă, în care a fost plantată o sămânță prețioasă, dar care are nevoie de îngrășăminte, nutrienți, apă și lumină pentru a crește, a se întări și a da rod….
”Biserica este cu voi, mai mult, Biserica este în voi! Biserica s-a născut, de fapt, dintr-o familie, cea de la Nazaret, și este alcătuită în principal din familii”: a spus papa Francisc la omilia Sfintei Liturghii pentru a X-a Întâlnire Mondială Familiilor, celebrată în seara de sâmbătă, 25 iunie 2022, pe esplanada bazilicii vaticane. Au luat parte aproximativ 25.000 de credincioși de pe toate continentele.
