Tabără la Predeal pentru familii – DESCOPERĂ IUBIREA PE CARE AI FOST CREAT SĂ O TRĂIEȘTI
Cursul pentru Familii Animatoare în Pastorația Familiilor, organizat de Oficiul pentru Pastorația Familiilor din Dieceza de Timișoara, început în anul 2024, a continuat cu o tabără la Predeal în perioada 19-24 august sub îndrumarea Sorei M. Böbe Tari.
Invitată special a fost familia Codreanu din comunitatea Magnificat, care spre bucuria noastră a venit în formulă completă, însoțiți de cei 5 copii. Ne-au vorbit despre caracteristicile fundamentale ale iubirii: eros, philia, agape (caritas) (Mai multe detalii despre aceste caracteristici puteți afla citind articolul următor: https://ercis.ro/actualitate/viata200701.asp?id=20070141), dar în mod special ne-au vorbit prin felul lor de a fi, prin gesturile, privirile și atitudinea lor.
Prelegerile s-au împletit cu momente de adorație, liturghie zilnică, plimbări în natură și mărturii.
Familia Cata din comunitatea Magnificat ne-a dat o frumoasă mărturie despre viața lor de familie și despre cum aplica metoda Billings de planificare familială naturală.
Mulțumim Sorei M. Böbe Tari pentru organizare, familiei Radulov pentru pregătirea prânzului, părintelui Piri Radulov pentru prezență și liturghii, domnișoarei Ioana Oprișa pentru programul cu copiii și nu în ultimul rând părintelui paroh Alois Arcana pentru găzduire.
În continuare vă invităm să citiți câteva ecouri ale familiilor participante:
„ Bărbatul e scheletul și femeia e carnea” – familia Călin
***********************************
„Vrem să mulțumim tuturor pentru experiența minunată plină de credință pe care am trăit-o împreună în această tabără.
A fost un timp deosebit în care ne-am adunat ca familie spirituală, am împărtășit credința, am crescut în dragoste și am creat amintiri de neuitat.” – familia Radulov
***********************************
„Simplul fapt că am petrecut câteva zile împreună, în comuniune, împărtășind aceleași convingeri, aceleași trăiri sufletești, fiecare dăruind o părticică din sufletul familiei lor celorlalte familii, astfel devenind, cel puțin pentru câteva zile, o singură mare familie, familia lui Dumnezeu, a lui Isus și a Mariei” – familia Munteanu
***********************************
„Ne-a atins deschiderea și sinceritatea familiilor care au avut curajul să-și expună trăirile și problemele cu care se confruntă fiecare. Acest lucru ne-a făcut să înțelegem că fiecare are crucea lui.
Iubirea despre care vorbea familia Codreanu am identificat-o în exemplul lor de viață trăită în harul lui Dumnezeu. Acest lucru se vede și prin felul lor de a se privii, completa și ajuta unul pe celălalt.” – familia Hera
Oficiul pentru pastorația famililor din dieceza de Timișoara
Faptul că în zilele de astăzi cuplurile tinere aleargă după o situație financiară care să le asigure un trai lipsit de griji crezând că banii rezolvă totul devine încet, încet o “normalitate” în lumea condusă de materialism și consumism. Puținele cupluri care aleg calea căsătoriei nu ajung să se cunoască temeinic și să-și coreleze temperamentele, dorințele și idealurile datorită faptului că în situațiile critice datorate pierderii locului de munca, a unei boli grave sau lipsa banilor, nu reusesc să-și depășească egoul și ambițiile personale încercând să treacă cu intransigență peste criza în care se află, astfel se pot ivi situații nedorite care pot cauza multă suferință. Cuvintele magice – te rog, mulțumesc, iartă-mă – fac minuni în aceste cazuri.
„Au trăit fericiți până la adânci bătrâneți ….” Așa se termină poveștile. V-ați gândit vreodată cum au reușit?! Cine i-a ajutat pe protagoniștii poveștilor, pe Ea & El să treacă cu bine peste urcușurile și coborâșurile vieții?
Dacă visăm și ne dorim o căsătorie asemănătoare unei grădini minunate, rodnice, nu este timp pentru leneveală ci este necesară muncă continuă.
Care este speranța noastră? Mulți oameni confundă speranța cu dorințele… „sper că se va întâmpla asta și asta, că voi izbuti…“ Acestea sunt dorințe. Speranța noastră se bazează tocmai pe învierea lui Isus: El trăiește, El ne iubește, iar speranța noastră este că va fi mereu cu noi și ne va iubi întotdeauna. Acesta este atât motivul, cât și temeiul speranței noastre. Speranța noastră este că iubirea lui Isus este atât de puternică, încât ne va putea păstra credincioși chiar și pe noi, ucenicii Săi slabi, pentru a ne transforma inimile, astfel încât să răspundem iubirii Sale cu iubire.
