Cetatea Vaticanului – Adrian Dancă 
1 iunie 2025 – Vatican News. ”Cu inima plină de recunoștință și de speranță, vouă, soților, vă spun: casătoria nu este un ideal, ci măsura adevăratei iubiri dintre bărbat și femeie, a unei iubiri totale, credincioase și fecunde. În timp ce vă transformă într-un singur trup, această iubire vă face capabili, după chipul lui Dumnezeu, să dăruiți viața”: a spus papa Leon al XIV-lea la omilia Sfintei Liturghii de încheiere a Jubileului familiilor, copiilor, bunicilor și persoanelor în vârstă. La Sfânta Liturghie, celebrată în Piața San Pietro, au luat parte peste 70.000 de pelerini din 131 de țări, inclusiv din România. Miile de pelerini au efectuat în zilele precedente pelerinajul la Porțile Sfinte ale bazilicilor jubiliare și, în seara sâmbătă, au luat parte la Veghea de rugăciune organizată în fața catedralei Romei, bazilica Sfântul Ioan de la Lateran, cu mărturii, meditații și rozariu.

Iubirea din Dumnezeu este în noi

La omilia Sfintei Liturghii de duminică, papa Leon a vorbit pe larg despre pagina evangheliei în care Isus, la ultima cină, se roagă pentru noi (cf. In 17,20). ”Cuvântul lui Dumnezeu care s-a făcut om”, a remarcat papa, ”atunci când este aproape de sfârșitul vieții sale pământești se gândește la noi, la frații săi, făcându-se pe sine binecuvântare, rugăminte și preamărire adusă Tatălui prin puterea Duhului Sfânt. La rândul nostru, în timp ce intrăm plini de uimire și încredere în rugăciunea lui Isus, suntem cuprinși în aceeași iubire a sa într-un proiect mare, care privește întreaga umanitate”. ”Cristos cere, într-adevăr, ca toți să fie una (v. 21). Este binele cel mai mare care poate fi dorit pentru că această uniune universală realizează între creaturi eterna comuniune de iubire în care se identifică Dumnezeu însuși ca Tată care dă viață, Fiu care o primește și Duh Sfânt care o împărtășește”. ”Unitatea pentru care se roagă Isus este, în acest fel, o comuniune întemeiată pe iubirea însăși cu care Dumnezeu iubește, din care vin în lume viața și mântuirea”. Mai mult, Isus spune că Tatăl îi iubește pe discipoli cu aceeași iubire prin care îl iubește pe Fiul (cf. v. 23). Altfel spus, ”Isus ne revelează că Dumnezeu ne iubește așa cum îl iubește pe el însuși. Tatăl nu ne iubește pe noi mai puțin decât îl iubește pe Fiul său unul-născut, adică nemărginit de mult”.

Iubirea unei familii ne-a primit la naștere

”Faptul că această evanghelie o ascultăm astăzi, la Jubileul familiilor și copiilor, al bunicilor și vârstnicilor, ne copleșește de bucurie”, a spus papa Leon al XIV. ”Noi am primit viața înainte de a vrea viața. După cum învăța papa Francisc, toți oamenii sunt fii, dar nimeni dintre noi nu a ales să se nască (Angelus, 1 ianuarie 2025). Nu doar atât. Imediat după ce ne-am născut, am avut nevoie de ceilalți pentru a trăi, căci singuri nu am fi reușit: alții sunt cei care ne-au salvat, având grijă de noi, de trupul nostru și de spiritul nostru. Noi toți, așadar, trăim datorită unei relații, unei legături libere și eliberatoare de omenie și de grijă reciprocă”.

Iubirea poate fi trădată

”E adevărat că uneori această omenie este trădată”, a recunoscut papa. ”De exemplu, de fiecare dată când se invocă libertatea nu pentru a dărui viața, ci pentru a o lua, nu pentru a veni în ajutor, ci pentru a ofensa. Cu toate acestea, chiar și în fața răului, care contrapune și ucide, Isus continuă să-l roage pe Tatăl pentru noi, iar rugăciunea sa acționează ca un balsam pe rănile noastre, devenind pentru toți o vestire a iertării și împăcării. Această rugăciune a Domnului dă sens deplin momentelor luminoase ale iubirii noastre reciproce, ca părinți și bunici, ca fii și fiice. Acest fapt vrem să-l vestim lumii: noi suntem aici ca să fim una, după cum Domnul ne vrea una, în familiile noastre și acolo unde trăim, lucrăm și studiem, diferiți și totuși una, numeroși și totuși una, întotdeauna, în orice situație și la orice vârstă a vieții. Preaiubiților, dacă ne vom iubi unii pe alții în acest fel, pe temelia lui Cristos, alfa și omega, începutul și sfârșitul (cf. Ap 22,13), atunci vom fi un semn de pace pentru toți, în societate și în lume. Să nu uităm: în familii se naște viitorul popoarelor”.

Exemplul soților sfinți

”În ultimele decenii”, a reluat papa Leon, ”am primit cu toții un semn care ne bucură și, în același timp, ne dă de gândit. Mă refer la faptul că mai multe perechi de soți au fost declarate Fericiți și Sfinți, dar nu în mod separat, ci împreună. Mă gândesc la Ludovic și Zelia Martin, părinții sfintei Tereza a Pruncului Isus, precum și la Fericiții Ludovic și Maria Beltrame Quattrocchi, a căror viață de familie s-a desfășurat la Roma în secolul trecut. Să nu uităm, apoi, de familia poloneză Ulma, cu părinții și copiii uniți în iubire și în martiriu. Spuneam că este vorba de un semn care ne dă de gândit. Da, pentru că arătându-i ca mărturisitori exemplari de soți, Biserica ne spune că lumea de astăzi are nevoie de legământul conjugal pentru a cunoaște și a primi iubirea lui Dumnezeu și pentru a învinge, prin tăria sa care unifică și reconciliază, puterile care distrug relațiile și societățile. De aceea, cu inima plină de recunoștință și de speranță, vouă, soților, vă spun: căsătoria nu este un ideal, ci măsura adevăratei iubiri dintre bărbat și femeie, a unei iubiri totale, credincioase și fecunde (cf. sf. Paul VI, enc. Humanae vitae, nr. 9). În timp ce vă face să fiți un singur trup, această iubire vă face capabili, după chipul lui Dumnezeu, să dăruiți viața”.

În copii, căutați binele și ajutați-l să crească

”Vă încurajez, de aceea”, a îndemnat Sfântul Părinte, ”să fiți pentru fiii voștri exemple de coerență, comportându-vă așa cum vreți ca ei să se comporte, educându-i la libertate prin intermediul ascultării, căutând întotdeauna în ei binele și mijloacele pentru a-l face să crească. Iar voi, fiii, fiți recunoscători părinților voștri: a spune mulțumesc pentru darul vieții și pentru tot ceea, împreună cu el, vă este dăruit zi de zi, este primul fel de a-i cinsti pe tata și pe mama (cf. Ex 20,12). În fine, vouă, dragi bunici și bătrâni, vă recomand să vegheați asupra celor pe care îi iubiți, cu înțelepciunea și compasiunea, cu smerenia și răbdarea pe care anii vi le învață”.

”În familie”, a spus la încheierea omiliei sale papa Leon al XIV-lea, ”credința se transmite împreună cu viața, din generație în generație: este împărtășită la fel ca hrana de pe masă și afecțiunea inimii. Acest fapt o face să fie un loc privilegiat în care să-l întâlnim pe Isus, care ne iubește și vrea binele nostru întotdeauna”.

Sursa: Vatican News