Care este cea mai mare comoară a vieții? Sănătatea? Este trecătoare. Banii? Sunt trecători. Relațiile, prietenii? Sunt trecătoare. Ce rămâne? Viața împreună cu Dumnezeu. Credința este cea mai mare comoară.”
Bunicii noștri ne-au învățat să ne rugăm, ne-au vorbit despre răbdare, muncă și speranță și au purtat, adesea în tăcere, grijile familiei. Chiar și atunci când puterile scad, rugăciunea, înțelepciunea și iubirea lor continuă să rodească.
Papa Francisc ne-a amintit că „viitorul lumii depinde de această alianță între tineri și bătrâni”. Într-adevăr, bunicii nu sunt doar cei care au nevoie de grija noastră, ci și cei care oferă societății și Bisericii o bogată experiență de viață, înțelepciune și credință. Papa Leon al XIV-lea ne invită să privim bătrânețea nu doar ca pe un timp al fragilității, ci și ca pe o adevărată vocație: aceea de a continua să iubim, să ne rugăm și să fim semne de speranță pentru ceilalți.
Pastorația familiilor catolice din România
profamiliacat@gmail.com
profamiliacat@gmail.com