Familia Mamei Catolice este binecuvântată cu patronajul eroului nostru, părintele Patrick Peyton, C.S.C. Această declarație este poate cea mai cunoscută dintre intuițiile sale. Pe măsură ce reflectam la ea, am început să văd în ea providența lui Dumnezeu.

Tatăl nostru iubitor dorește ca fiecare membru al familiei să fie cât mai aproape de El. Prin credința noastră și prin propriile noastre experiențe trăite, știm că nu putem supraviețui luptelor vieții fără El. Modul în care trăim ca familie este influențat foarte mult de rugăciunea noastră personală, deoarece în acel spațiu sacru El ne formează inima. Apoi, atunci când ne unim ca familie, aducem acest har în rugăciunea noastră de familie.

Creștinule, devino ceea ce primești. (Sfântul Augustin)

Mulți dintre noi reușim să ne formăm și să ne ținem de o rutină de rugăciune zilnică în zilele bune. Poate că este vorba de rugăciunea unei scurte devoțiuni preferate la micul dejun, de un Rozariu împreună seara sau de a sta în fața unui crucifix spunându-i lui Isus momentele bune și rele ale zilei noastre. Dar, în zilele aglomerate, aceste conversații cu Dumnezeu pot deveni, din păcate, un gând secundar sau pot fi uitate cu totul.

Să-l uităm pe Dumnezeu? Imposibil! Și totuși (în anii în care am fost mamă care muncește), la sfârșitul a prea multe zile, mi-am dat seama că nici măcar nu mă gândeam la El. Aveam obiceiuri înrădăcinate în creierul meu care mă asigurau că pot naviga cu succes prin conflictele de program, astfel încât să ating perfect fiecare obiectiv. Mergeam pe pilot automat zi de zi. Miezul problemei era că puneam aceste cerințe asupra timpului meu ca fiind nenegociabile, în timp ce timpul cu Dumnezeul meu era opțional, ceva ce puteam amâna. Când se întâmplă acest lucru, din păcate, devine modelul stabilit pentru familie.

Pentru a-L plasa pe Isus în centrul vieții de familie, părinții trebuie mai întâi să-L plaseze pe El în centrul propriei lor vieți.

Familii, deveniți ceea ce sunteți. (Sfântul Ioan Paul al II-lea, Familiaris Consortio)

Unitatea familiei este, de asemenea, foarte importantă. În loc să fie lipsită de conflicte, unitatea crește prin conflicte și dezacorduri. Privind în jur, vedem că nicio familie nu este alcătuită din oameni perfect aliniați și compatibili! Fiecare este o colecție de personalități, puncte forte și puncte slabe, iar uneori acestea se macină, una împotriva celeilalte. Este prea des întâlnit faptul că încercăm să ne facem înțeleși, în loc să încercăm să-i înțelegem pe membrii familiei noastre; acest lucru exacerbează discordia care, în unele familii, este sistemică. Trebuie să ne dorim dreptatea, mai degrabă decât să avem dreptate, și să ne amintim că am fost creați cu toții cu o inimă pentru a ne iubi unii pe alții într-un mod special pentru familia noastră. Căutăm să construim biserica noastră domestică cu o temelie de dragoste și structuri de pace, iar pentru aceasta avem nevoie de harul Său.

O generaţie va povești altei generaţii lucrările tale şi vor face cunoscute vitejiile tale. (Psalmul 145:4)

Rugăciunea personală și familială, împreună cu sacramentele, constituie această temelie a iubirii pe care se clădește unitatea familiei. Prin vocația de căsătorie, vocația noastră de mamă este o vocație de a duce mai departe legământul Domnului cu noi, poporul Său. Credința noastră este cea care luminează adevărul, care este calea spre dreptate și iubire.

Fiecare familie are o moștenire distinctă și devine parte a acestei moșteniri, pe care o duce mai departe în viața de zi cu zi. Prin botezul nostru, moștenirea noastră catolică este un drept de naștere care vine cu datoria de a o conserva pentru generațiile viitoare. Trăirea vieții noastre pline de credință acum devine parte din moștenirea lor, a acelor urmași din viitor. Și în timp ce ne pregătim pentru perioada sărbătorilor, ce dar mai mare putem oferi decât viața trăită în har?

M-am gândit la familia mea. M-am rugat și m-am pus pe mine și pe familia mea în mâinile lui Dumnezeu. Știu că, dacă fac ceea ce cred eu că Dumnezeu vrea să fac, El va avea grijă de familia mea. (Fericitul Franz Jägerstätter, martir)

Sursa: catholicmom.com