La Editura Sapientia din Iași a apărut de curând cartea: „Cele trei cercuri de aur. Roman”, scrisă de Odile Haumonté și tradusă în limba română de sr. Ioana (Cecilia Turc). Cartea apare în colecția „Romanul religios”, în formatul 14×20, are 324 pagini și poate fi procurată de la Librăria Sapientia (www.librariasapientia.ro), precum și de la celelalte librării catolice din țară la prețul de 35 lei. Redăm o prezentare a cărții în cuvintele traducătoarei.

Trei cercuri… E nevoie, uneori, să ne strângem inima cu trei cercuri, fie ele de aur sau de fier, ca să nu plesnească de durere în fața unei mari încercări. Dar vine și ziua în care aceste cercuri se desprind, rând pe rând – așa cum s-a întâmplat credinciosului slujitor Heinrich din basmul fraților Grimm – lăsând inima să zburde în deplinătatea fericirii, căci și-a (re)găsit iubirea. Trei cercuri… Trei femei, trei cupluri în dificultate, trei istorii care se intersectează la un moment dat, atât în destinul lor cât și în problematica care îl (ne!) preocupă pe fiecare: Este, oare, posibilă o armonizare a vieții de familie cu viața profesională? Poți fi, în același timp, o mamă bună, o soție devotată, dar și o personalitate împlinită în talentele și competențele tale hrănite încă din tinerețe? Există un echilibru posibil între fidelitate și libertate? Are iubirea ultimul cuvânt?

Iată câteva întrebări la care se poate afla un răspuns citind acest roman – care nu se pretinde nici psihologic, nici spiritual, dar este și una și alta – profund înrădăcinat în epoca noastră, și în care se poate regăsi oricine, indiferent de anii pe care îi poartă pe umeri sau îi stau înainte, sau de starea de viață. Ești la vârsta primei iubiri și ți-e teamă de un angajament pe viață? Nu te pripi în luarea de decizii; privește-i și ascultă-i pe cei care au făcut cândva experiența ta. Crezi că relațiile autentice, prieteniile frumoase, bazate pe transparență și sinceritate, pe renunțare la orgolii deșarte și patimi degradante nu mai sunt „la modă”? Ba da. Sunt. Pentru că valorile rămân valori, indiferent de curentele care circulă, de vremurile în care trăim. Trebuie doar să-ți deschizi ochii și să nu te arunci orbește în prăpastia sloganului de astăzi acum și imediat.

Ai 40 de ani și te-ai „trezit” dintr-o dată în impas – „cum de s-a ajuns aici”? Ia în mână curajul de a te pune sub semnul întrebării, de a-ți identifica adevăratele nevoi și de a vorbi despre ele… cu tine însăți/însuți, cu soțul/respectiv soția, cu un „bătrân” al familiei care are răbdarea să te asculte, dar și înțelepciunea de a nu grăbi lucrurile, de a uni contrariile… la timpul lor. Ești preot tânăr și te pândește tentația descurajării în fața indiferenței religioase care te înconjoară? Dar dacă o întâlnire, aparent întâmplătoare, și cuvântul tău inspirat schimbă un destin?… Aceasta nu înseamnă că ți-ai împlinit menirea? Citiți! Citiți această carte plăcută (dar nu ușoară!) și antrenantă și veți constata, întorcând ultima filă, că rămâneți pe gânduri, că vă întrebați în ce moment al vieții voastre vă aflați, ce au devenit visele din tinerețe, sau… dacă sunteți în anotimpul înmuguririi, cât de înalte sunt idealurile voastre?

Redactor-șef al revistei pentru copii, Patapon, Odile Haumonté este o figură marcantă a presei catolice franceze. A scris până în prezent nu mai puțin de șaizeci de cărți, cele mai multe pentru copii și tineri, dar și pentru adulți, inspirate din viețile sfinților, din parabolele evanghelice, dar și din îndelunga ei experiență de mamă a cinci copii și din frecventele întâlniri cu femei în criză existențială. În scrierile sale transpare credința ei profundă, cultivată încă din copilărie și întreținută cu grijă de-a lungul vieții, și transmite prin ele speranța că viața are sens, că fiecare om are un rol pe acest pământ, care va continua în eternitate.

Sursa: catholica.ro