Statul meu natal, Maine, este cunoscut ca țara vacanțelor, și pe bună dreptate. Kilometri de coastă stâncoasă, satele pitorești din New England și lacurile strălucitoare atrag mii de turiști în fiecare an. Acesta este motivul pentru care vara ploioasă din 2023 a fost o mare dezamăgire pentru mulți vizitatori ai statului nostru.
Având în vedere prognoza meteo, a fost un risc aumat din partea umilei noastre parohii de a invita un vorbitor internațional, pe Chris Stefanick, să apară într-un loc în aer liber în această vară.
Spre marea noastră ușurare, întreaga zi a fost însorită, spre încântarea sutelor de oameni care s-au așezat în scaunele lor de peluză pentru a-l asculta pe Chris vorbind despre trăirea unei vieți pline de bucurie.
În această zi luminoasă de vară, cu soarele apunând peste dealurile vestice ne-am simțit o comunitate. Chiar și înainte ca Chris să dea buzna pe scena cinematografului în aer liber, mulțimea de aproape cinci sute de catolici era foarte bine dispusă, oamenii discutând între ei.

Și apoi a sosit momentul. Chris a apărut pe scenă îmbrăcat în tricoul său negru, blugi și un zâmbet care emana bucurie profundă. Nu vă lăsați însă păcăliți. El nu are o viață liniștită. Viața i-a oferit greutăți, așa cum experimentăm cu toții în moduri diferite. Soția sa vorbește deschis despre abuzurile pe care le-a suferit în copilărie și despre provocările pe care acest lucru l-a creat în căsnicia lor. Fiul lor se luptă cu depresie clinică. O fiică a fost diagnosticată recent cu scleroză multiplă. De ce este el bucuros?

Chris a împărtășit viziunea sa despre bucuria profundă, nu doar despre o bună dispoziție trecătoare. Poate credeți că suntem pe cale să ne scufundăm într-un iaz adânc de contemplare profundă. Nu. Totul este foarte simplu. Bucuria este vitală pentru inima umană. Pur și simplu nu știm că căutarea bucuriei este combustibilul vieții noastre.
Imediat, Chris ne dă soluția. Isus și-a început slujba publică cu cuvântul „pocăiți-vă”. Cuvântul grecesc pentru pocăință este metanoia: a-ți schimba gândirea. În cartea sa „Trăind bucuria: Nouă reguli pentru a vă ajuta să descoperiți și să trăiți bucuria în fiecare zi”, Chris ne lansează următoare provocare. Lipsa ta de bucurie și modurile în care nu simți că trăiești viața pentru care ai fost făcut nu se datorează circumstanțelor tale. Este din cauza ta. Cel mai mare obstacol între tine și bucurie ești tu însuți.

S-ar putea să nu sune ca o veste bună. Să ne schimbăm modul în care ne gândim la viața noastră înseamnă să ne schimbăm viața în bine.
Totul începe cu autocunoașterea.

Cu mulți ani în urmă, pe vremea când aveam copii mici și o grămadă de rufe, aspiram covorul și îmi plângeam de milă. Zbârnâitul aspiratorului era însoțit de plângerile mele interioare. Ce corvoadă! Și apoi s-a întâmplat. Am tras cu urechea la mine. Vai de mine, mi-am spus. Asta a fost o atitudine proastă. Preia controlul. Încearcă să-i mulțumești lui Dumnezeu pentru copiii fericiți, pentru căsuța noastră cu curte împrejmuită și pentru sănătatea mea. Dintr-o dată m-am bucurat că aveam puterea să dau cu aspiratorul.

Să aruncăm o privire la regula nr. 1 din cartea „Trăiți bucuria”. Mulțumiți. Chris citează din Tesaloniceni 1, 5:18. „Mulțumiți în orice împrejurare; căci aceasta este voia lui Dumnezeu în Cristos Isus”.

Sfântul Paul ne spune să fim recunoscători în orice împrejurare. Sigur, este ușor pentru mine să fiu recunoscătoare atunci când mănânc o ruladă de homar pe o terasă însorită cu vedere spre Casco Bay. Viața este frumoasă când te bucuri de o masă cu soțul și prietenii, privind cum vin și pleacă bărcile cu homari.
Am avut și momente grele. Am trăit durerea a cinci avorturi spontane. Am simțit stresul financiar și am urmărit declinul mamei mele, care se lupta cu demența. Ca să fiu sinceră, nu am fost recunoscătoare pentru niciuna dintre aceste suferințe. Pe atunci nu realizam puterea recunoștinței, a faptului că Dumnezeu este aproape de cei cu inima zdrobită. C.S. Lewis a numit suferința „megafonul lui Dumnezeu”.

Pas cu pas, folosind umorul și bunul simț, Chris îl învață pe cititor cum să facă din recunoștință un obicei, să ne coloreze gândurile cu mulțumiri. Treziți-vă dimineața și numărați un mic lucru care vă bucură inima. Poate că este cerul albastru sau respirația pe care o faceți.
Acum pot să apăs butonul aspiratorului și să mă bucur că Dumnezeu mi-a dat încă o zi, indiferent ce mi-ar aduce ea.

Kathryn Swegart

Foto & Sursa: catholic.mom