Tabăra familiilor de limba română – Rusca Montană 2026
Tabăra ne-a amintit că a fi împreună nu înseamnă doar a împărți același loc, ci a ne deschide unii către ceilalți, a ne asculta, a ne susține și a ne bucura de darurile pe care fiecare le aduce în comunitate. Tema „O singură inimă și un singur suflet” a devenit astfel mai mult decât un titlu: a fost o experiență trăită împreună.
Foto: gerhardus.ro
Timp de patru zile, zece familii s-au întâlnit la casa Kolping de la Rusca Montană pentru a trăi împreună un timp de comuniune, rugăciune, bucurie și apropiere. Tema taberei, „O singură inimă și un singur suflet”, ne-a însoțit pe parcursul acestor zile și ne-a ajutat să descoperim, încă o dată, cât de frumoasă este viața trăită împreună, în familie și în comunitate.
Programul taberei a îmbinat momentele de aprofundare spirituală cu cele de relaxare și comuniune. În fiecare zi am avut bucuria de a participa la Sfânta Liturghie, care ne-a adunat în jurul lui Cristos și ne-a oferit un timp de rugăciune și reculegere. Mulțumim pe aceasta cale celor doi parohi: părintele Macedon Hiticaș, responsabil cu pastorația familiilor în Dieceza noastră și paroh al bisericii Sfânta Treime din Reșița și părintele Călin Ciocean, paroh al comunității din Oțelul Roșu.
Au fost momente dedicate cuplurilor, în care soții au putut să se oprească din ritmul cotidian și să acorde timp relației lor, dar și momente de relaxare petrecute împreună. Copiii s-au bucurat din plin, s-au jucat, au râs și și-au făcut noi amintiri, iar bucuria lor a contribuit din plin la atmosfera de familie care s-a creat în tabără.
Poate cel mai frumos dar al acestor zile a fost atmosfera de deschidere și încredere care s-a creat între familii. Am putut să ne împărtășim experiențele, bucuriile, întrebările și provocările fără teama de a fi judecați. Am descoperit că fiecare familie poate avea ceva de oferit și ceva de primit de la ceilalți.
„În aceste patru zile, am învățat, am colaborat și ne-am îmbogățit unii pe ceilalți. Ne-am bucurat împreună, am râs cu lacrimi și am redescoperit frumusețea unui timp de calitate petrecut în familie și în comunitate.” (Fam. Șeica)
Tabăra ne-a amintit că a fi împreună nu înseamnă doar a împărți același loc, ci a ne deschide unii către ceilalți, a ne asculta, a ne susține și a ne bucura de darurile pe care fiecare le aduce în comunitate. Tema „O singură inimă și un singur suflet” a devenit astfel mai mult decât un titlu: a fost o experiență trăită împreună.
„Am redescoperit bucuria de a-L avea prezent pe Dumnezeu în mijlocul nostru în fiecare moment al zilei, în mod conștient și am resimțit siguranța pe care Bunul Dumnezeu o dă celui ce se lasă în grija Lui.
Am plecat din tabăra cu entuziasmul încrederii în grija pe care Dumnezeu o poartă fiecăruia. Am ales să cerem har Domnului de a-L face mai prezent în mijlocul nostru.
Cu credință și speranță în Dumnezeu, sperăm ca anul viitor să avem binecuvântarea unei noi participări.” (Fam. Șeica)
În încheiere, dorim să le mulțumim din suflet sorei M. Böbe Tari și dnei. Helena Costescu pentru implicarea și grija cu care au organizat această tabără. Mulțumim, de asemenea, tinerilor noștri, Kati și Péter Zöld, pentru activitățile pregătite pentru copii și pentru bucuria pe care le-au oferit-o, precum și lui Mihai Costescu pentru sprijinul acordat la bucătărie.
Oficiul pentru Pastorația Familiilor al Episcopiei de Timișoara
Faptul că în zilele de astăzi cuplurile tinere aleargă după o situație financiară care să le asigure un trai lipsit de griji crezând că banii rezolvă totul devine încet, încet o “normalitate” în lumea condusă de materialism și consumism. Puținele cupluri care aleg calea căsătoriei nu ajung să se cunoască temeinic și să-și coreleze temperamentele, dorințele și idealurile datorită faptului că în situațiile critice datorate pierderii locului de munca, a unei boli grave sau lipsa banilor, nu reusesc să-și depășească egoul și ambițiile personale încercând să treacă cu intransigență peste criza în care se află, astfel se pot ivi situații nedorite care pot cauza multă suferință. Cuvintele magice – te rog, mulțumesc, iartă-mă – fac minuni în aceste cazuri.
„Au trăit fericiți până la adânci bătrâneți ….” Așa se termină poveștile. V-ați gândit vreodată cum au reușit?! Cine i-a ajutat pe protagoniștii poveștilor, pe Ea & El să treacă cu bine peste urcușurile și coborâșurile vieții?
Dacă visăm și ne dorim o căsătorie asemănătoare unei grădini minunate, rodnice, nu este timp pentru leneveală ci este necesară muncă continuă.
Care este speranța noastră? Mulți oameni confundă speranța cu dorințele… „sper că se va întâmpla asta și asta, că voi izbuti…“ Acestea sunt dorințe. Speranța noastră se bazează tocmai pe învierea lui Isus: El trăiește, El ne iubește, iar speranța noastră este că va fi mereu cu noi și ne va iubi întotdeauna. Acesta este atât motivul, cât și temeiul speranței noastre. Speranța noastră este că iubirea lui Isus este atât de puternică, încât ne va putea păstra credincioși chiar și pe noi, ucenicii Săi slabi, pentru a ne transforma inimile, astfel încât să răspundem iubirii Sale cu iubire.
