Foto: Dicasterul pentru Laici, Familie și Viață

În perioada în care Biserica îi celebrează pe Sfinții Îngeri Păzitori, pe Sfânta Tereza de Lisieux și pe Sfântul Francisc de Assisi, Dicasterul pentru Laici, Familie și Viață a invitat conferințele episcopale la cel de-al Doilea Congres dedicat pastorației persoanelor vârstnice. Din partea Conferinței Episcopale Române a participat doamna moderator Helena Costescu.

La acest eveniment au răspuns invitației 150 de delegați din 65 de țări, reprezentând 55 de Conferințe Episcopale, alături de asociații și congregații religioase animați de dorința de a căuta, în spirit sinodal, răspunsuri la provocările actuale.

Într-o lume aflată într-o continuă schimbare, în care chiar și experiența îmbătrânirii se transformă profund, Congresul a urmărit să răspundă unei nevoi pastorale tot mai presante: aceea de a dezvolta o grijă autentică pentru persoanele în vârstă, care să țină cont de provocările actuale. Așa cum a subliniat Cardinalul Kevin Farrell, Prefectul Dicasterului: „Vârstnicii nu sunt doar trecutul Bisericii, ci și prezentul și viitorul ei. Acest congres este o ocazie de a asculta, de a reflecta și de a găsi împreună noi răspunsuri la întrebările timpului nostru.”

Toți reprezentanții conferințelor episcopale au confirmat că marile dificultăți cu care se confruntă seniorii sunt legate de sănătate, de sentimentul de singurătate sau de percepția că sunt o povară. Papa Leo XIV-lea a subliniat în cadrul unei audiențe private că: „mentalitatea predominantă de astăzi tinde să valorizeze existența dacă aceasta produce bogăție sau succes, dacă exercită putere sau autoritate, uitând că ființa umană este întotdeauna o creatură limitată și nevoiașă. Fragilitatea care apare la bătrâni ne amintește de această realitate comună; de aceea, este ascunsă sau îndepărtată de cei care cultivă iluzii lumești, pentru a nu avea în fața ochilor imaginea a ceea ce inevitabil vom fi. Este, în schimb, sănătos să ne dăm seama că îmbătrânirea «face parte din minunea care suntem». Această fragilitate, «dacă avem curajul să o recunoaștem», să o îmbrățișăm și să o îngrijim, «este o punte către cer»”.

Pe parcursul conferinței, au fost împărtășite numeroase mărturii:

• Brazilia: Aici trăiesc aproximativ 33 de milioane de seniori, iar de peste 21 de ani funcționează o pastorație dedicată lor. Aceasta reunește 20.000 de voluntari care oferă iubirea lui Dumnezeu și sprijin concret, răspunzând nevoilor fizice și spirituale ale vârstnicilor.

• Indonezia: Se estimează că până în 2050, 30% din populația țării va fi formată din persoane în vârstă. Ca răspuns, s-au implementat politici naționale de prevenție în domeniul sănătății.

• Malawi: Familiile trăiesc în comunități multigeneraționale, unde membrii se susțin reciproc din copilărie până la sfârșitul vieții. Totuși, din cauza unei sărăcii extreme, în zonele rurale apar situații dramatice: dacă în comunitate copii se îmbolnăvesc, sau se întâmplă un dezastru natural, vârstnicii pot fi acuzați de vrăjitorie și chiar omorâți.

• Canada: În contrast, în această țară foarte dezvoltată, guvernul promovează acceptarea eutanasiei și nu investește suficient în îngrijirea paliativă.

• Argentina: Au implementat programe de reciclare care implică atât tineri, cât și vârstnici, oferind oportunități de colaborare și dialog între generații.

• Filipine: Țară în care credința este vie, iar cultura mulțumirii și recunoștinței este puternic înrădăcinată. Familiile trăiesc în comunități unite, multigeneraționale.

Indiferent de colțul lumii în care trăiesc, vârstnicii trebuie să conștientizeze imensul dar al vieții lor. Ei sunt liantul familiei, purtători de iubire și înțelepciune pentru nepoți, păstrători ai credinței. Viața are valoare până în ultima clipă, chiar și atunci când nu mai putem contribui prin fapte concrete. Omenirea are mare nevoie de rugăciunile vârstnicilor.

Helena Costescu