
Fericit e omul care nu și-a pierdut speranța
„Fericit e omul care nu și-a pierdut speranța” este tema aleasă de Papa Francisc pentru cea de-a cincea Zi Mondială a Bunicilor și Persoanelor Vârstnice
Cetatea Vaticanului – A. Mărtinaș
Vatican News – 17 ianuarie 2024. Vorbind – în cadrul celei de-a treia cateheze dedicată viciilor și virtuților, la audiența generală din aula Paul al VI-lea – despre „voracitate” față de o altă persoană, înțeleasă ca o legătură otrăvitoare pe care ființele umane o pot avea între ele în sfera sexuală, pontiful a explicat că în creștinism nu există nicio condamnare a instinctului sexual, însă, această frumoasă dimensiune a umanității noastre, nu este lipsită de pericole. Papa Francisc a amintit că reproșul sfântului apostol Paul, din Prima epistolă către corinteni (5,1), se referă la gestionarea nesănătoasă a sexualității de către unii creștini.
Pontiful s-a oprit asupra experienței umane a îndrăgostirii, definind-o ca fiind una dintre cele mai surprinzătoare realități ale existenței care, dacă nu este poluată de viciu, devine unul dintre cele mai pure sentimente. „O persoană îndrăgostită devine generoasă, îi place să facă cadouri, scrie scrisori și poezii. Încetează să se mai gândească la sine pentru a se proiecta complet spre celălalt. Iar dacă întrebi o persoană îndrăgostită pentru ce iubește, nu va găsi un răspuns: în atât de multe feluri, iubirea sa este o iubire necondiționată, fără niciun motiv”. Desigur – a amintit – „această iubire, atât de puternică, este și un pic naivă: îndrăgostitul nu cunoaște cu adevărat fața celuilalt, tinde să-l idealizeze, este gata să facă promisiuni a căror greutate nu o înțelege imediat”.
Pontiful a atras atenția că spațiul sentimentului iubirii, care este asemenea unei „grădini” în care se înmulțesc minunile nu este însă ferit de rău. Această „grădină” poate fi pângărită de demonul poftei, iar acest viciu este deosebit de odios, din cel puțin două motive.
„În primul rând” – a spus – „pentru că distruge relațiile dintre oameni”. „Câte relații care au început în cele mai bune condiții s-au transformat apoi în relații toxice, de posesie a celuilalt, lipsite de respect și de simțul limitelor?” – a reliefat pontiful.
Cu referire la cel de-al doilea motiv pentru care viciul lăcomiei trupești este odios, Sfântul Părinte a explicat că sexualitatea are o voce puternică care implică toate simțurile; ea sălășluiește atât în corp, cât și în psihic; dacă nu este disciplinată, ea ajunge să fie un lanț care îl privează pe om de libertate.
Pontiful a mai spus că a cultiva tandrețea într-o relație de cuplu este mai bună decât închinarea în fața demonului posesiei, și că este mai bine să slujești decât să cucerești, pentru că, dacă nu există iubire, viața este o tristă singurătate.
Foto: Vatican Media
Sursa: vaticannews.va
„Fericit e omul care nu și-a pierdut speranța” este tema aleasă de Papa Francisc pentru cea de-a cincea Zi Mondială a Bunicilor și Persoanelor Vârstnice
„Soții uniți în Căsătorie”, a spus Pontiful, „au primit darul indisolubilității, care nu este un obiectiv care trebuie atins prin propriul lor efort, nici măcar o limitare a libertății lor, ci o promisiune de la Dumnezeu, a cărui fidelitate o face posibilă pe cea a ființelor umane. Munca de discernământ la Rota Romana „cu privire la existența sau nu a unei Căsătorii valide”, a continuat el, „este un serviciu pentru «salus animarum» [mântuirea sufletelor], deoarece permite credincioșilor să cunoască și să accepte adevărul realității lor personale”.
Știți de ce Sfânta Familie din Nazaret este un model? Pentru că este o familie care dialoghează, care ascultă, care vorbește. (…) Dialogul este cel mai important aspect pentru o familie! O familie care nu comunică nu poate fi o familie fericită. (…) în familie este mai important să asculți decât să înțelegi. A asculta înseamnă să dai importanță celuilalt, să-i recunoști dreptul de a exista și de a avea propria opinie.