Istoria liturghiei de duminică
Dumnezeu a creat lumea în şase zile. A şaptea zi s-a odihnit. Pe muntele Sinai, poporul evreu a primit de la Dumnezeu porunca de a face din ziua a şaptea o zi de odihnă şi de preamărire a lui.
Şi Isus Cristos a respectat ziua a şaptea, mergând la templu, făcând bine şi rugându-se Tatălui ceresc.
Pentru creştini, ziua a şaptea este duminica, deoarece în această zi a înviat Isus Cristos, a coborât Duhul Sfânt asupra apostolilor adunaţi în Cenacol, iar primii creştini, urmând tradiţia apostolilor, se adunau şi celebrau Sfânta Liturghie.
Biserica respectă şi astăzi ziua de duminică, făcând din ea o zi închinată Domnului înviat, în care se celebrează Sfânta Liturghie cu participarea tuturor.
Duminica este şi zi de odihnă, de bucurie şi de caritate.
Să intrăm într-o biserică
Biserica este o clădire deosebită de celelalte: prin stilul arhitectural pe care îl are, prin faptul că este cea mai înaltă clădire din localitatea în care te afli şi datorită scopului pentru care este construită: celebrarea Sfintei Liturghii şi a celorlalte sacramente.
Îţi voi propune în continuare câteva din elementele principale care o compun.
1. Altarul: Îl simbolizează pe Isus Cristos. Este masa pe care se celebrează Euharistia. Este cel mai important element dintr-o biserică. Intenţionat este construit mai sus pentru a putea fi văzut de către toţi cei care participă la Liturghie.
2. Tabernacolul: Este locul în care se păstrează Sfânta Împărtăşanie. Lângă el sau deasupra lui este aşezată o lampă aprinsă, pentru a semnala prezenţa continuă a lui Isus. Din respect faţă de Isus prezent, ori de câte ori se trece prin faţa tabernacolului, se îngenunchiază.
3. Pupitrul: Este locul de la care se citesc lecturile sfinte, se cântă psalmul şi se ţine predica.
4. Lumânarea pascală: Este lumânarea care îl simbolizează pe Isus Cristos înviat, se aprinde în noaptea de Paşti de la focul binecuvântat, pe tot parcursul timpului pascal şi la liturghiile pentru răposaţi.
5. Crucea: Este semnul distinctiv al creştinilor. Aşezată undeva deasupra altarului, ne aminteşte că Isus şi-a dat viaţa pe ea din iubire faţă de noi.
6. Statui: Pot să o reprezinte pe Sfânta Fecioară Maria, pe sfântul Iosif, pe sfântul Francisc, pe sfânta Tereza a Pruncului Isus, pe fericitul Ieremia, etc. Lângă ele se poate aprinde o lumânare pentru a arăta că aşa cum flacăra ei se înalţă spre cer, la fel se înalţă şi rugăciunile pe care le facem prin mijlocirea lor.
7. Baptisterul: Este locul unde se fac botezurile. De obicei este un vas sub formă de lighean în care se scurge apa de pe capul celui care primeşte botezul.
8. Aghiazmatarul: Este vasul care conţine apă binecuvântată. Se află de obicei de o parte şi de alta, la intrarea în biserică. Intrând, credincioşii, înmoaie degetul în apa binecuvântată, apoi îşi fac semnul sfintei cruci.
9. Confesionalul: Este locul în care se pot face spovezile. Este format din două cămăruţe, una pentru preot şi alta pentru penitent, despărţite printr-un perete, prevăzut cu un mic geam pentru discuţiile din cadrul spovezii.
10. Sacristia: Este camera unde se păstrează hainele şi obiectele folosite în cadrul Sfintei Liturghii.
11. Navata: Cuvântul provine de la „navă” şi este locul în care se află băncile şi de unde credincioşii participă la Sfânta Liturghie.……(Continuarea o puteți citii în documentul atașat)
autor pr. Felician Tiba
