pregateste pagina pentru tiparire

































 
 SOȚI   /   PĂRINȚI 

Planificarea familială după morala catolică
pr. Claudiu Dumea

achizitionare: 18.03.2003; sursa: Editura Presa Bună

Reglementare nașterilorCuprinsDemnitatea căsătoriei și a actului conjugal
Malthusianism și neomalthusianism

Preocuparea pentru limitarea nașterilor a apărut cu un faimos eseu publicat în anul 1798 de către pastorul anglican, Robert Malthus.

Acesta era impresionat de mizeria în care trăia o mare parte din populația Angliei, în acea perioadă de mari transformări sociale. Analizând cauzele sărăciei, el a ajuns la concluzia că aceasta se datorează unei legi a naturii, potrivit căreia ritmul creșterii populației este mult mai rapid decât ritmul creșterii mijloacelor de întreținere: populația ar crește în progresie geometrică, pe când mijloacele de întreținere ar crește în progresie aritmetică. De aici, alarma unei suprapopulații pe care planeta n-ar mai fi în stare să o hrănească. Pentru a face față unui asemenea pericol nu există decât o singură cale: reducerea ritmului creșterii populației, prin încheierea căsătoriei la o vârstă mai înaintată, și mai ales prin practicarea înfrânării de către soți. Evident mijloacele propuse de către Malthus sunt corecte. Pe această linie se înscriu, printre alții, marele om de stat Gandhi și, mai recent, ministrul indian Kandraskar care a lansat un apel patetic cerând soților indieni să trăiască un an în înfrânare absolută deoarece: "castitatea este sistemul cel mai sigur și cel mai economic pentru reducerea natalității."

Ulterior a apărut neomalthusianismul. Numele este impropriu deoarece neomalhusianiștii propun mijloace contrare celor propuse de Malthus pentru limitarea nașterilor, și anume: anticoncepționalele. Neomalthusianismul a fost lansat în 1823 de Francisc Place dar a explodat abia în secolul nostru, luând după război proporții impresionante. În fruntea acestei mișcări se află țările anglo-saxone cu propagandiștii fanatici ai anticoncepționalelor. În primele rânduri ale frontului se află francmasoneria cu diferite organizații cum este Brtish Humanist Association în Anglia și Mouvement francais du Planning familial în Franța, și alte numeroase asociații și ligi care publică reviste și cărți de informație, deschid clinici specializate, duc o campanie susținută de educație sexuală, prin educația sexuală înțelegându-se învățarea metodelor de contracepție. De fapt, această campanie face parte dintr-un program mult mai vast, care vizează în final distrugerea civilizației creștine, în special distrugerea familie, și care cuprinde, printre altele, lupta pentru legalizarea divorțului, a avortului, a sexului liber, a homosexualității, a eutanasiei ș.a.m.d. Este vorba de un complot organizat la scară mondială nu doar împotriva civilizației creștine, dar de un complot împotriva vieții ca atare. Toată această propagandă se vrea umanistă și filantropică. Pretinde că vizează binele omenirii, în fond ascunde scopuri și interese mai puțin nobile: este vorba de dorința popoarelor bogate, amenințate cu dispariția datorită natalității foarte scăzute, de a deține controlul demografic al planetei, considerând că populațiile sărace în permanentă creștere constituie a amenințare și un pericol pentru bogățiile lor. Și apoi mai sunt la mijloc marile interese financiare: sumei imense de bani pe care le câștigă multinaționalele fabricând și comercializând produsele mecanice sau chimice de contracepție. Cum acestea sunt din ce în ce mai puțin folosite în țările bogate, dovedindu-se a fi nocive sănătății, se caută noi piețe de desfacere, invadând în special țările africane și cele din fostul bloc comunist.

În legea lui Malthus nu mai crede nimeni. Statistici recente furnizate de FAO arată tocmai contrariul: creșterea anuală a populației este de 1,60 % în timp ce creșterea anuală a produselor agricole este de 4 %. Este adevărat că în ultimele decenii populația globului a cunoscut o creștere extraordinară. Aceasta se datorează progreselor medicinei, care a redus mortalitatea infantilă și a prelungit vârsta medie de viață. Cât privește posibilitățile de alimentare pe care le deține planeta, ea poate hrăni 8 miliarde de oameni, după Penck, 13 după Hollstein, 22 după Ballod și peste 100 de miliarde după Clark.

Apoi trebuie ținut cont că 70 % din suprafața globului o ocupă apele. Acestea pot deveni o sursă inepuizabilă pentru alimentarea populației pământului. Și mai trebuie ținut cont că din suprafața uscată numai 30 % este cultivată. Dacă o mare parte a omenirii suferă de foame acesta nu se datorează faptului că pământul nu ar avea resurse, ci ignoranței, egoismului, răutății împărțirii nedrepte a bunurilor. Nimeni nu ar suferi de foame dacă s-ar investi în agriculturii numai o mică parte din sumele care se investesc pentru distrugerea vieții oamenilor: pentru armament, anticoncepționale, tehnici de sterilizare și avort etc.

Pentru creștini se mai pune o întrebare:

Oare omenirea va dăinui veșnic pe fața pământului? Credința nu ne vorbește despre un sfârșit al timpurilor? Și oare, providența lui Dumnezeu nu va avea ea grijă să asigure cele necesare vieții omenirii până în ultimul moment al existenței sale?
 

 

 

© 2003-2007 - ProFamilia.ro - sit recomandat de Conferinta Episcopilor Catolici din Romania
situl include materiale cu diverse drepturi de autor: va rugam să le respectati
navigarea pe acest sit presupune acordul cu conditiile de folosire