pregateste pagina pentru tiparire

































 
 SFÂNTA TREIME 

Isus Cristos
pr. Eugen Popa

achizitionare: 14.01.2003; sursa: Casa de Editură Viața Creștină

capitolul urmatorCuprinscapitolul anterior TAINA LUI CRISTOS

Unirea între natura divină și cea umană, numită unire ipostatică (în persoană), e "taina lui Cristos", după cum se exprimă Sf. Pavel (Ef. 3, 3; 1, 9; I Tim. 3, 16).

Acest mister prin care nevăzutul s-a făcut văzut, veșnicul a intrat în timp, cel veșnic fericit se face pasibil, cel atotputernic devine slab, face pe Sf. Pavel să zică că, deși natura Sa divină nu era un furt (primul Adam a vrut să răpească, să fure natura divină ca să fie ca Dumnezeu), ci proprietatea Sa personală în virtutea nașterii veșnice din Tatăl, totuși, El "s-a nimicit pe sine luând chipul robului și făcându-se asemenea oamenilor" (Fp 2, 7). Ca să fie cât mai asemenea nouă "s-a desbrăcat" nu de natura divină, ci de slava și fericirea pe care o avea din veșnicie și pe care o va reprimi după înviere.

Astfel Cuvântul lui Dumnezeu intră în istorie; se naște, trăiește și moare. Această existență pământească nu are însă numai un interes istoric, ci e și obiect de credință: "s-a născut din Fecioara Maria, a pătimit, s-a îngropat și a înviat... s-a suit la ceruri", după cum mărturisim în Credeu.

Dar Cuvântul lui Dumnezeu nu intră numai în istoria omenirii, ci și în istoria cosmosului. El este punctul culminant al acestei istorii, căreia îi determină sensul, îi determină valorile și-i rezumă (recapitulează) întreaga-i desfășurare. El este "Alfa și Omega", începutul și sfârșitul (A 22, 13) întregului univers.

De altfel, radicala dependență a Universului de Dumnezeu se exprimă în radicală propensiune a acestuia spre Creatorul său.(7)

Făcându-se om - iar omul este ființa centrală a lumii - Fiul lui Dumnezeu asumă toate elementele cosmice (le recapitulează), care, astfel, în El își găsesc desăvârșirea cea mai deplină a profundei lor aspirații inconștiente.

Lui Isus Cristos, Cuvânt veșnic și Cuvânt întrupat îi compete primatul absolut față de întreaga creație. Sf. Pavel mărturisește că "Fiul dragostei Tatălui este chipul Dumnezeului celui nevăzut, cel dintâi născut din toată zidirea(8), căci prin El au fost făcute toate lucrurile care sunt în cer și pe pământ... Toate au fost create prin El și pentru El. El este mai înainte de toate lucrurile și toate se țin prin El " (C 1, 13-17).

Deci, toate s-au creat prin El (cf. Ev 11, 3), toate se țin prin El (cf. Ev 1, 3) și toate sunt pentru El, spre care întreg universul este orientat (cf. Ev 1, 2-8; E 1, 22).

Acest primat al lui Cristos asupra întregii creații nu este obiect al experienței sau al rațiunii, ci aparține credinței și speranței (cf. Ev 2, 8).

De aici se deduce că întruparea Fiului lui Dumnezeu nu avea ca scop numai mântuirea din păcat, ci aceasta se încadra în împlinirea finalității întregii creații ce tinde spre focarul dorințelor istoriei și civilizației, spre centrul neamului omenesc, spre bucuria inimilor și spre plinătatea aspirațiilor lor.(9)
 

 

 

© 2003-2007 - ProFamilia.ro - sit recomandat de Conferinta Episcopilor Catolici din Romania
situl include materiale cu diverse drepturi de autor: va rugam să le respectati
navigarea pe acest sit presupune acordul cu conditiile de folosire