pregateste pagina pentru tiparire

































 
 SFÂNTA TREIME 

Isus Cristos
pr. Eugen Popa

achizitionare: 14.01.2003; sursa: Casa de Editură Viața Creștină

capitolul urmatorCuprinscapitolul anterior FERICIRILE

Supus Tatălui ceresc, Isus s-a supus și legii. El nu este un fanatic revoluționar care să dea peste cap ordinea stabilită: "Să nu gândiți că am venit să stric legea sau profeții; n-am venit să o stric ci să o plinesc" (M 5, 17). El este contra anarhiei și neascultării.

Ceea ce a adus nou Isus este transformarea într-o atitudine interioară a ceea ce era exterior. Nu numai a ucide este rău, ci și a gândi la așa ceva sau a izbucni în cuvinte de ură. Nu numai adulterul, dar și privirea impură și voința de a consimți la gândurile dezordonate, este păcat. Nu să nu te răzbuni, dar să iubești pe orice om, chiar pe dușmanul tău (cf. M 5, 43-48).

În acest context, cuvântarea de pe munte (cf. M 5) te pune în fața, nu a unei prescrieri legale (necesară ca omul să se știe comporta, dar insuficientă pentru a-l face bun) , ci în fața Cuiva, în fața voinței lui Dumnezeu, dîndu-ți seama că așa e bine, că în aceasta se găsește Împărăția lui Dumnezeu.

Ceea ce Isus cere în această cuvântare nu este o lege, ci o invitație adresată tuturor. Cuvântarea de pe munte nu conține prescrieri bine definite în care faptele noastre să se încadreze, ci ea ne cere stăruința întregii noastre persoane pentru a înainta cât mai mult posibil. Isus ne cere să trăim nu numai pentru a câștiga merite, nu numai pentru a împlini legea, ci pentru iubire, pentru a realiza în viața noastră personală și socială exigențele acestei cuvântări, singura sursă de fericire omenească.

De aceea "FERICIRILE" rostite de Isus pe munte, se termină cu: "Bucurați-vă și vă veseliți că plata voastră multă este în ceruri" (Mt 5, 12). E recompensa dată celui care caută pe Domnul, nu ca plată pentru muncă, ci ca o îmbrățișare în iubirea Sa. Această iubire e "comoara din cer" pe care nimeni nu o poate fura și care nu se poate degrada (M 6, 14-20).

Doctrinele care au indicat aiurea fericirea omului l-au făcut să nesocotească această comoară și să-și compromită fericirea veșnică. Cuvântarea de pe munte "cuprinde o comoară de înțelepciune și morală religioasă, incomparabilă, fiind socotită ca o perlă între celelate cuvântări consemnate în evanghelii. În ea nu există o linie, un cuvânt, care să nu poarte sigilul originalității, a adevărului, a celei mai sublime concepții, a celui mai admirabil sentiment" (Reuss). Aceasta pentru că cerințele cuvântării de pe munte pretind iubire și duc la iubire.
 

 

 

© 2003-2007 - ProFamilia.ro - sit recomandat de Conferinta Episcopilor Catolici din Romania
situl include materiale cu diverse drepturi de autor: va rugam să le respectati
navigarea pe acest sit presupune acordul cu conditiile de folosire