pregateste pagina pentru tiparire

































 
 SFÂNTA TREIME 

Frumusețea Domnului. Rugăciunea cu icoane
Nouwen Henri J.M.

achizitionare: 15.04.2002; sursa: Editura Presa Bună

Inapoi la cuprins Acolo unde inima vorbește inimii

Totuși să trăiești în casa lui Dumnezeu nu înseamnă doar să fii ferit de frica lumii, ci și să descoperi frumusețea lăuntrică a lui Dumnezeu. Icoana lui Rubliov ne îngăduie să întrezărim această nespusă frumusețe.

Înăuntrul cercului Sfintei Treimi orice adevărată cunoaștere coboară în inimă. Misticii ruși descriu rugăciunea ca o coborâre cu mintea în inimă și o rămânere în prezența lui Dumnezeu acolo. Rugăciunea are loc acolo unde inima vorbește inimii, cu alte cuvinte acolo unde inima lui Dumnezeu este unită cu inima care se roagă. Atunci, a-l cunoaște pe Dumnezeu devine a-l iubi pe Dumnezeu, exact așa cum a fi cunoscut de Dumnezeu înseamnă a fi iubit de Dumnezeu.

Din interiorul acestui cerc sfânt, al acestei case a iubirii, ni se descoperă taina lui Dumnezeu. Este taina celor trei îngeri care au apărut la stejarii lui Mambre, care au mâncat din mâncarea pe care Sara și Abraham le-au pregătit-o cu dragă inimă și care i-au anunțat nașterea neașteptată a lui Isaac (Gen 18). E taina ospitalității exprimată nu doar în bineprimirea celor trei îngeri de Abraham și Sara, ci și în faptul că Dumnezeu a bineprimit bătrâna familie în bucuria legământului dându-i un moștenitor.

Apariția îngerilor este prefigurarea misiunii divine prin care Dumnezeu l-a trimis la noi pe singurul său Fiu ca să se jertfească pentru păcatele noastre și să ne dea o viață nouă prin Duhul. Copacul de la Mambre devine pomul vieții, cortul lui Abraham devine cortul-lui-Dumnezeu-cu-oamenii și muntele devine înălțimea spirituală a rugăciunii și a contemplației. Mielul pe care Abraham l-a oferit îngerilor devine mielul de jertfă, ales de Dumnezeu mai înainte de întemeierea lumii, trimis să fie străpuns pe Calvar și dovedit vrednic să rupă cele șapte peceți ale sulului. Acest miel de jertfă formează centrul icoanei. Mâinile Tatălui, ale Fiului și ale Duhului dezvăluie în diferite feluri semnificația lui. Fiul, în mijloc, arată spre el cu două degete, indicând astfel misiunea sa de miel de jertfă, deopotrivă uman și divin, prin Întrupare. Tatăl, în stânga, îmbărbătează Fiul cu un gest de binecuvântare. Iar Duhul Sfânt, care are aceeași poziție și aceeași autoritate ca Tatăl și ca Fiul, sugerează, arătând spre deschizătura pătrată din fața altarului, că această jertfă sfântă e o jertfă pentru mântuirea lumii.

În acest fel, rugăciunea înaintea icoanei ne conduce înspre taina descoperirii de sine a lui Dumnezeu. Aceasta este o taină dincolo de istorie, dar făcută evidentă prin istorie. Aceasta e o taină divină, dar și umană. E o taină plină de bucurie, tristețe și măreție, care trece dincolo de orice emoție omenească, deși nici o emoție nu rămâne neatinsă.
 

 

 

© 2003-2007 - ProFamilia.ro - sit recomandat de Conferinta Episcopilor Catolici din Romania
situl include materiale cu diverse drepturi de autor: va rugam să le respectati
navigarea pe acest sit presupune acordul cu conditiile de folosire