pregateste pagina pentru tiparire

































 
 SFINȚII 

Viețile sfinților
sursa: www.catholica.ro

Sfântul Ilarie de Poitiers (-367)
Episcop și Învățător al Bisericii

13 ianuarie (calendarul latin)

A fost numit "Atanasie* al Occidentului", și pe drept, deoarece numeroase sunt punctele de asemănare cu vestitul luptător din Alexandria; fiind contemporan cu Atanasie, Ilarie s-a născut la începutul secolului IV la Poitiers, Franța, și tot aici a murit în anul 367. Au avut de luptat amândoi împotriva aceluiași adversar - erezia ariană - și au participat la polemicile teologice prin discursurile și mai ales prin scrierile lor. Asemenea lui Atanasie, deoarece nu a acceptat deciziile conciliului arian de la Beziers din 356, din ordinul împăratului Constanțiu a fost exilat în Frigia, ținut din părțile Răsăritului.

Contactul cu Răsăritul a fost providențial pentru Episcopul din Poitiers. În cei cinci ani pe care i-a petrecut aici a învățat limba greacă, a descoperit scrierile marelui învățat creștin Origene și a cunoscut vasta operă teologică a sfinților Părinți orientali, adunând astfel o documentare de primă mână pentru cartea care i-a adus titlul de învățător al Bisericii: "De Trinitate"- "Despre Sfânta Treime". Această carte, intitulată mai întâi, și mai fericit, "De Fide adversus Arianos" - "Învățătură de credință împotriva ereticilor ariani", era de fapt cel mai important și mai profund tratat apărut până atunci despre adevărul credinței creștine.

În exil fiind, nu a rămas inactiv. Prin lucrarea de proporții mai mici "Contra Maxentium" - "Împotriva lui Maxențiu", se ridică energic chiar împotriva împăratului Constanțiu, combătând ceea ce mai târziu s-a numit "cezaro-papismul", pretenția împăratului de a se amesteca în disputele teologice și în treburile interne ale disciplinei bisericești. Reîntors la Poitiers, curajosul Episcop și-a reluat munca pastorală, ajutat cu mult succes de tânărul Martin, viitorul Episcop de Tours.

Sfântul Ilarie era fiul unei familii necreștine și căutase timp îndelungat să ajungă la cunoașterea adevărului asupra valorii și rostului vieții omenești; a apelat la luminile diferitelor filosofii, îndeosebi a neoplatonismului, care a lăsat o urmă adâncă în gândirea lui. Căutarea răspunsului la întrebarea care-l frământa l-a condus la citirea Bibliei, unde, în sfârșit, a găsit ceea ce căuta; atunci, s-a convertit la creștinism. Când a devenit creștin era un nobil proprietar de pământ, căsătorit și tată al unei fete, Abra , pe care o iubea cu multă gingășie. Nu la mult timp după botez, a fost aclamat de către popor drept Episcop al orașului natal. Au trecut șase ani de muncă intensă consacrată studiului și predicării înainte de a fi fost silit să plece în exil, care, după cum am văzut, a contribuit la formarea lui cultural-teologică. Alături de calitățile strălucite de polemist și apărător al purității credinței, în pieptul lui bătea o inimă de tată și de păstor. Om în luptă, și, mai om, în victorie, a avut grijă de Episcopii care-și recunoșteau greșeala, și chiar le-a apărat dreptul de a-și relua slujba de Episcopi.

* Sf. Atanasie, Episcop de Alexandria, a desfășurat o vastă activitate în părțile Orientului, în vederea combaterii ereziei ariene.

adaptare după "Viețile Sfinților"
Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice București


 

 

 

© 2003-2007 - ProFamilia.ro - sit recomandat de Conferinta Episcopilor Catolici din Romania
situl include materiale cu diverse drepturi de autor: va rugam să le respectati
navigarea pe acest sit presupune acordul cu conditiile de folosire