pregateste pagina pentru tiparire

































 
 SFINȚII 

Viețile sfinților
sursa: www.catholica.ro

Nașterea Sfintei Fecioare Maria
8 septembrie (calendarul latin)

În omilia sa, "La Nașterea Maicii Domnului", Sfântul Andrei, episcop din Creta, spunea: "Sărbătorirea de astăzi cinstește nașterea Maicii Domnului, dar însemnătatea și scopul acestui eveniment decurge din întruparea Cuvântului dumnezeiesc. De fapt, Maria se naște, este alăptată și crește pentru a fi Mama Regelui nemuritor al veacurilor, Mama lui Dumnezeu. Tot pentru acest motiv, Biserica sărbătorește și ziua venirii în lume a Mariei - așa cum face numai pentru Ioan Botezătorul, și, natural, pentru Cristos -, spre deosebire de ceilalți sfinți, pe care-i sărbătorește de ziua "nașterii pentru cer". Nașterea Mariei este minunată și sublimă nu prin ceea ce cărțile apocrife istorisesc cu bogăție de amănunte și cu naivitate, ci prin aceea că reprezintă un moment hotărâtor în realizarea planului de mântuire urmat de iubirea veșnică a lui Dumnezeu. Mulți sfinți Părinți au cinstit sărbătoarea nașterii Maicii Domnului cu sublime cântări de laudă izvorâte din cunoașterea adâncă a Bibliei, din sensibilitatea și elanul lor poetic. Să citim câteva frânturi din a doua Predică despre Nașterea Mariei a Sfântului Petru Damian:

"Dumnezeu atotputernicul, mai înainte de căderea omului în păcat, a prevăzut această cădere și a hotărât, înaintea tuturor veacurilor, mântuirea omului. A hotărât, deci, să se nască din Maria. Astăzi este ziua în care Dumnezeu începe să realizeze planul său veșnic, deoarece este necesar să fie construită casa, mai înainte ca Regele să coboare și să locuiască în ea. Casă frumoasă, căci, așa precum înțelepciunea și-a construit o locuință cu șapte coloane splendid ornamentate, la fel, acest palat al Mariei se sprijină pe cele șapte daruri ale Duhului Sfânt. Solomon a sărbătorit în modul cel mai solemn inaugurarea unui templu de piatră; cum nu vom sărbători și noi nașterea Mariei, templul Cuvântului Întrupat? În ziua aceea, mărirea Domnului a coborât asupra templului din Ierusalim sub forma unui nor, care l-a întunecat. Domnul, care face să strălucească soarele pe cer, drept locuință a lui între noi și-a ales întunericul" (1Rg 8,10-12), spunea Solomon în rugăciunea înălțată de el către Domnul. Noul Templu, Maria, se va vedea umplut de însuși Dumnezeu, care vine să fie lumina tuturor neamurilor.

După întunericul păgânismului și lipsa de credință a iudeilor, reprezentate de templul lui Solomon, urmează lumina zilei în templul Mariei. Se cuvine, deci, să înălțăm cântări de laudă pentru această zi și pentru Acela care se naște într-însa. Dar cum o vom putea lăuda cu vrednicie? Nu este cu putință să arătăm faptele eroice ale unui martir sau virtutea unui sfânt, deși sunt omenești. Și cum ar putea cuvântul muritor, vremelnic și trecător, să o preamărească pe Aceea care a adus la lumina zilei Cuvântul care rămâne în veci? Cum să îndrăznești a spune: Creatorul se naște din creatură?"

adaptare după "Viețile Sfinților"
Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice București


 

 

 

© 2003-2007 - ProFamilia.ro - sit recomandat de Conferinta Episcopilor Catolici din Romania
situl include materiale cu diverse drepturi de autor: va rugam să le respectati
navigarea pe acest sit presupune acordul cu conditiile de folosire