pregateste pagina pentru tiparire

































 
 SFINȚII 

Viețile sfinților
sursa: www.catholica.ro

Sfânta Genoveva (c.422 - c.502)
fecioară - Patroana Parisului

3 ianuarie (calendarul latin)

Numele și cinstirea Sfintei Genoveva - care nu trebuie confundată cu legendara Genoveva de Brabant - sunt foarte populare în Franța, și îndeosebi la Paris, al cărei patroană este. Viața fecioarei este istorisită în Vita Genovefae (Viața Genovevei), scrisă la circa 20 de ani după moartea sa; această biografie, astăzi considerată ca un document vrednic de crezare, deși nu este în întregime scris la data respectivă, are tonul modest al celui care scrie îndeosebi cu scopul de a încuraja la o viață mai bună, dar reușește să așeze viața și personalitatea sfintei într-un cadru istoric precis.

S-a născut la Nanterre (aproape de Paris) în jurul anului 422. La vârsta de 6 ani a fost consfințită lui Dumnezeu de către Sf. Gherman de Auxerre, care era în trecere spre Anglia, unde se răspândise foarte mult erezia pelagiană. Când a împlinit 15 ani, Genoveva s-a consfințit definitiv lui Dumnezeu, cerând să facă parte dintr-un grup de tinere consacrate lui Dumnezeu; acestea, deși purtau o îmbrăcăminte care le deosebea de celelalte femei, nu trăiau în mănăstiri, ci în casele lor; ele se dedicau muncii de ajutorare a celor lipsiți și bolnavi, și unei vieți de penitență. Genoveva și-a impus un program foarte aspru: se hrănea numai în zilele de joi și duminică, iar din seara sărbătorii de Bobotează și până în Joia Mare nu ieșea din camera ei.

Abia ajunsă la vârsta de 30 de ani, împrejurările au atras-o în viața publică: în anul 451, Parisul era amenințat de Hunii lui Atila; parizienii se pregăteau de fugă, însă Genoveva i-a convins să rămână în cetate, punându-și toată încrederea în ocrotirea cerului.Așa s-a și întâmplat, dar Genoveva a trecut prin primejdia de a fi linșată de către unii locuitori cuprinși de spaimă. După respingerea invadatorilor și-a făcut apariția chipul înspăimântător al foametei. În această situație, Genoveva a urcat pe o corabie și navigând în sus pe Sena, a adunat cereale de la țărani și apoi le-a împărțit cu generozitate. Putem spune că este o vrednică înaintașă a Sfintei Ioana d'Arc. S-a folosit de prietenia ei cu regii Cilderic și Clodoveu pentru a obține grațierea a numeroși deținuți politici.

După ce a murit, în jurul anului 502, pe mormântul ei a fost ridicată o modestă bisericuță de lemn, care a format primul germen al unei abații celebre, transformată apoi în bazilică de către Ludovic al XV-lea. Sfânta Genoveva era invocată în chip deosebit în timpuri de mari calamități, ca ciuma; de asemenea, prin mijlocirea ei se făceau rugăciuni pentru ploaie, și se cerea ajutorul cerului împotriva inundațiilor Senei. În timpul Revoluției Franceze, o parte din relicve au fost distruse, iar bazilica a fost transformată în mausoleu pentru francezii iluștri, dându-i-se numele de Pantheon.

Cinstirea Sfintei Genoveva a continuat în biserica vecină, numită Sfântul Ștefan de pe Munte.

* * *

Numele Genoveva este de origine germanică. Se deosebesc în el două elemente, dintre care al doilea, cel puțin, este foarte clar și vine de la Wifa, "doamnă" - din care a derivat wife în engleză și Weib în germană. Primul element al cuvântului Genoveva ar putea proveni de la cuvântul celtic geno = neam, cuvânt înrudit cu latinescul genus. Împreună ar însemna "doamnă de neam nobil".

adaptare după "Viețile Sfinților"
Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice București


 

 

 

© 2003-2007 - ProFamilia.ro - sit recomandat de Conferinta Episcopilor Catolici din Romania
situl include materiale cu diverse drepturi de autor: va rugam să le respectati
navigarea pe acest sit presupune acordul cu conditiile de folosire