pregateste pagina pentru tiparire

































 
 SFINȚII 

Viețile sfinților
sursa: www.catholica.ro

Sfântul Fidel de Sigmaringen (1578-1622)
preot și martir

24 aprilie (calendarul latin)

Deși o localitate mică, orășelul Sigmaringen din Germania are cinstea de a fi fost locul de naștere al viitorului Sfânt Fidel. El este născut în anul 1578, din familia Reyd și la botez i s-a dat numele de Marcu. A făcut studii strălucite de filosofie și drept la universitatea elvețiană din Friburg și a îmbrățișat cariera de avocat; apoi a început să practice avocatura în orășelul Colmar din Alsacia. Aici, și-a dobândit numele de "avocat al săracilor", deoarece apăra în mod gratuit pe cei care nu aveau cu ce să plătească un avocat. Dar el se simțea atras mai mult de cercetările filosofice decât de dezbaterile din tribunal, și a fost fericit când contele Statzingen i-a încredințat pe copiii săi și pe câțiva tineri foarte înzestrați, cu rugămintea de a-i îndruma în însușirea științei și în cunoașterea problemelor lumii contemporane. Timp de câțiva ani de zile a colindat prin diferite orașe din Italia, Spania și Franța, învățându-i pe tinerii și nobilii săi elevi nu numai cunoștințele teoretice, dar și principiile sănătoase ale vieții practice, ceea ce a făcut ca ei să-l reboteze "filosoful creștin".

La vârsta de 34 de ani părăsește toate și se întoarce la Friburg, dar nu la universitate, ci la mănăstirea călugărilor franciscani capucini, unde îmbracă haina umilă a Sfântului Francisc. Dovedind o înțelepciune și o cultură cu totul deosebite, este însărcinat cu conducerea în diferite mănăstiri. La Weltkirchen, pe timpul unei ciume, și-a atras admirația întregii regiuni pentru bunătatea și curajul manifestate în îngrijirea celor loviți de ciumă.

Superiorii săi bisericești au considerat că este suficient de pregătit pentru a lucra în mijlocul unei regiuni din Elveția unde urmașii lui Luther și ai lui Zwingli erau deosebit de numeroși și foarte porniți împotriva Bisericii Catolice. La predicile sale și în urma discuțiilor particulare cu diferiți credincioși, mulți se reîntorc la credința catolică; se produce în același timp un val de ostilitate, îndeosebi în rândul cetățenilor din Cantonul Grisons, calvini convinși, aflați în luptă cu împăratul Austriei. Nu a fost greu să-l acuze pe Fidel că este un agent în slujba împăratului catolic. Umilul frate capucin și-a continuat netulburat misiunea sa, mergând din localitate în localitate și ținând cursuri de predici referitoare la punctele discutate între catolici și calvini. "Dacă mă vor ucide, le spuse fraților când plecă spre Sewis, voi primi moartea cu bucurie, din iubire față de Domnul nostru Isus Cristos. Voi considera că mi s-a făcut un mare dar".

A fost o profeție. Pe când ținea predica în localitatea Sewis, s-au auzit câteva focuri de armă: fratele Fidel și-a continuat predica până la capăt, apoi s-a îndreptat spre casă. Deodată a fost înconjurat de o ceată de 20 de ostași, conduși de un slujitor al calvinilor, care apoi a devenit catolic. Atunci i-au cerut lui Fidel să declare minciună tot ceea ce predicase în acea zi: "Nu pot, căci este credința strămoșilor noștri. Aș da cu bucurie viața mea, numai ca voi să vă reîntoarceți la această credință!" O lovitură grea peste cap îl face să se prăbușească la pâmânt; nici nu sfârșește de rostit cuvintele de iertare: "Doamne, nu le socoti lor acest păcat!" și câteva lovituri de spadă îi curmă firul vieții. Era ziua de 24 aprilie 1622. Abia împlinise 44 de ani, când Dumnezeu l-a chemat să-i dea răsplata slujitorului credincios. Este primul martir al Congregației Propaganda Fide. Papa Benedict al XIV-lea, în anul 1746, l-a declarat în mod solemn "sfânt prin moarte de martir", dar această moarte încorona o viață de sinceră dăruire lui Cristos cel Răstignit.

* * *

Creștinii de la început doreau, dacă era posibil, să-și reamintească și prin numele ce-l purtau legătura lor cu Dumnezeu. Printre numele adoptate în acest scop este și Fidelis: credincios lui Dumnezeu, credincios față de Dumnezeu. Întrucât în limba latină adjectivul fidelis = credincios, are aceeași formă și pentru masculin și pentru feminin, numele Fidelis era atribuit și bărbaților și femeilor. Cu timpul, pentru femei s-a ajuns la numele Fidelia, iar pentru bărbați s-au reținut formele Fidelis, Fidel, Fidelio (amintește de opera lui Beethoven), Fidelfo, Fideno. Nu putem decât să admirăm râvna creștinilor de la început, care au voit ca atunci când erau chemați de alții să li se amintească prin nume apartenența lor la marea familie a lui Dumnezeu.

adaptare după "Viețile Sfinților"
Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice București


 

 

 

© 2003-2007 - ProFamilia.ro - sit recomandat de Conferinta Episcopilor Catolici din Romania
situl include materiale cu diverse drepturi de autor: va rugam să le respectati
navigarea pe acest sit presupune acordul cu conditiile de folosire