pregateste pagina pentru tiparire

































 
 SFINȚII 

Viețile sfinților
sursa: www.catholica.ro

Hramul bisericii din Lateran
9 noiembrie (calendarul latin)

La procesul Sfântului Iustin filozoful și al însoțitorilor săi, prefectul Rusticus a întrebat: «Unde vă adunați voi?» Iustin a răspuns: «Fiecare unde poate și unde preferă; tu crezi că noi ne adunăm în­tr-un singur loc, dar nu este așa, deoarece Dumnezeul creștinilor, care este nevăzut, nu este prezent doar într-un anumit loc, ci El umple cu prezența sa cerul și pământul și credincioșii săi îi aduc laudă și preamă­rire în orice loc». (Actele martiriului S. Iustin și al însoțitorilor săi). În răspunsul său răspicat, marele apologet Sfântul Iustin repetă în fața ju­decătorului ceea ce Isus îi spusese femeii samaritene: «Crede-mă, fe­meie, că vine ceasul când nici pe acest munte, nici la Ierusalim nu vă veți închina Tatălui. Voi vă închinați la ceea ce nu cunoașteți, noi ne închinăm la ceea ce cunoaștem, căci mântuirea vine de la iudei. Vine însă ceasul, ba chiar acum este, când adevărații închinători se vor închina Tatălui în spirit și adevăr, căci însuși Tatăl astfel de închină­tori caută. Dumnezeu este spirit, iar închinătorii lui trebuie să se închi­ne în spirit și adevăr» (I, IV, 21-24).

Sărbătoarea de astăzi, sfințirea bazilicii Preasfântului Mântuitor sau a Sfântului Ioan din Lateran, nu contrazice mărturia Sfântului Iustin sau cuvântul lui Cristos. Respectând porunca și datoria de a face rugăciune totdeauna și pretutindeni, încă din timpul apostolilor, creștinii au ales anumite locuri în care să se întâlnească pentru a se ruga împreună, pen­tru a proclama și asculta cuvântul lui Dumnezeu, pentru a participa la taina morții și învierii lui Cristos, împlinind testamentul lăsat de El: «Luați și mâncați din aceasta toți; luați și beți toți; faceți aceasta în amintirea mea».

La început aceste reuniuni se țineau în case particulare, și pentru motivul că Biserica nu era recunoscută, dar creștinii au căutat să obțină recunoașterea dreptului de a avea lăcașuri de închinare. Astfel, se amin­tește un fapt petrecut la începutul secolului al III-lea, când împăratul Alexandru Sever dă dreptate comunității creștine într-un proces împo­triva cârciumarilor care se opuneau la transformarea unui local în lăcaș de cult.

Bazilica Laterană a fost ridicată de către Papa Melchiade (311-314) pe terenul donat în acest scop de împăratul Constantin, alături de Pala­tul Lateran, care a fost reședință imperială și a devenit locuința suvera­nului pontif. În acest palat, actualmente sediul Vicariatului Romei, s-au ținut cinci «concilii ecumenice», în anii 1123, 1139, 1179, 1215, 1512. Ba­zilica Laterană este considerată «mama și capul tuturor bisericilor din orașul Roma și din lumea întreagă» - «omnium ecclesiarum Urbis et Orbis mater et caput». Sărbătoarea sfințirii acestei biserici a fost mai întâi o sărbătoare a orașului Roma, dar nu peste mult timp a fost extinsă la toate bisericile de rit roman, ca semn al iubirii și al unirii cu Catedrala lui Petru, care, după cum scria Sfântul Ignațiu din Antiohia (+ 107) «universo caritatis coetui praesidet» - «stă în fruntea tuturor celor adunați prin dragoste», adică a întregii creștinătăți. Sfântul Cezar de Arles se adresa credincioșilor săi, spunându-le: «Cristos ne-a ajutat, fra­ților preaiubiți, să cinstim astăzi cu nespusă bucurie ziua de naștere a acestei biserici, dar nu uitați că noi trebuie să fim templul adevărat și viu al lui Dumnezeu» (Sermo 229).

adaptare după "Viețile Sfinților"
Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice București


 

 

 

© 2003-2007 - ProFamilia.ro - sit recomandat de Conferinta Episcopilor Catolici din Romania
situl include materiale cu diverse drepturi de autor: va rugam să le respectati
navigarea pe acest sit presupune acordul cu conditiile de folosire