pregateste pagina pentru tiparire

































 
 SFINȚII 

Viețile sfinților
sursa: www.catholica.ro

Fericita Laura Montoya Upegui (1874-1949)

Laura Montoya Upegui s-a născut la Jericó, Antioquia, o mică localitate columbiană, la 26 mai 1874, fiica lui Juan de la Cruz Montoya și a lui Dolores Upegui, o familie profund creștină. La botezul primit la numai patru ore de la naștere, preotul i-a pus numele Maria Laura de Jesus. Avea doi ani când tatăl ei a fost asasinat, în crudul război fratricid pentru apărarea religiei și a patriei, lăsând soția și trei copii în părăsire și în grea sărăcie, din cauza confiscării bunurilor lor de către dușmani. De pe buzele mamei ei, Laura a învățat să ierte și să-și întărească caracterul cu sentimente creștine.

Încă din primii ani de viață, viața ei a fost plină de neînțelegeri și de suferințe. A știut ce înseamnă să suferi ca orfană săracă, cerșind afecțiune chiar de la rudele ei. A crescut lipsită de educație, din cauza sărăciei și a mutărilor din loc în loc datorate condiției ei de orfană. La vârsta de 16 ani, a intrat la școala normală de institutoare din Medellín, pentru a deveni învățătoare și astfel să se poată întreține. Devine curând o persoană cultă pentru vremurile ei, o pedagogă de valoare, o formatoare a tinerelor generații creștine, scriitoare cu un stil curat și plăcut, mistică profundă datorită experienței ei de rugăciune contemplativă.

În 1914, sprijinită de Mons. Maximiliano Crespo, Episcop de Santa Fe de Antioquia, întemeiază o familie religioasă: "Misionarele Mariei Neprihănite și ale Sfintei Caterina de Siena", o operă religioasă care de distanțează de modelele și structurile insuficiente pentru a duce la îndeplinire idealul său misionar, așa cum exprimă în Autobiografia ei: "Aveam nevoie de femei curajoase, înflăcărate de iubirea față de Dumnezeu, care să poată asemăna viața lor cu cea a săracilor locuitori din pădure, pentru a-i conduce la Dumnezeu." Profesia ei de învățătoare o face să călătorească prin diferite locuri din Antioquia și la Medellín. În acest timp, se simte chemată să realizeze ceea ce ea a numit "Opera indienilor". Împreună cu cinci misionare de-ale ei, sr. Doloritas Upegui părăsește Medellín la 5 mai 1914, pentru a merge la Dabeiba. Aici caută să înțeleagă demnitatea umană și vocația divină a indigenilor, încearcă să se integreze în cultura lor, să trăiască asemenea lor, în sărăcie, simplitate și umilință, dărâmând astfel zidul discriminării rasiale pe care îl ridicaseră unii lideri civili și religioși din acea vreme.

Această neobosită misionară a petrecut nouă ani în scaunul cu rotile, fără a-și abandona apostolatul oral și scris. După o agonie îndelungată și plină de suferință, a murit la Medellín, la 21 octombrie 1949. La moartea ei, Congregația Misionară pe care a întemeiat-o era răspândită în 90 de case distribuite în trei țări, cu 467 de surori. Actualmente, misionarele lucrează în 19 țări distribuite în America, Africa și Europa. Procesul ei de beatificare a fost deschis la 4 iulie 1963, în capela Curiei arhiepiscopale din Medellín. La 7 iulie 2003, Papa Ioan Paul al II-lea a recunoscut prin decret miracolul necesar pentru beatificarea sr. Laura Montoya Upegui.

după situl www.vatican.va


 

 

 

© 2003-2007 - ProFamilia.ro - sit recomandat de Conferinta Episcopilor Catolici din Romania
situl include materiale cu diverse drepturi de autor: va rugam să le respectati
navigarea pe acest sit presupune acordul cu conditiile de folosire