pregateste pagina pentru tiparire

































 
 SFINȚII 

Viețile sfinților
sursa: www.catholica.ro

Fericitul August Czartoryski (1858-1893)

August Czartoryski s-a născut la Paris, la 2 august 1858, în exil. De circa treizeci de ani, neamul său nobil, legat de istoria și de interesele dinastiei din Polonia, emigrase în Franța, și din Palatul Lambert, pe malul Senei, desfășura o largă acțiune printre conaționali și pe lângă Cancelariile europene, cu scopul de a restaura unitatea patriei, împărțită în 1795 între marile puteri.

Principele Adam Czartoryski, războinic și om politic, s-a căsătorit cu principesa Maria Amparo, fiica reginei de Spania Maria Cristina și a ducelui Rianzarez. August a fost primul lor copil. La vârsta de șase ani, August rămâne organ de mamă, răpusă de tuberculoză, boală pe care o va moșteni și August. Din cauza acestei boli, August va începe o îndelungată și forțată peregrinare - prin Italia, Elveția, Egipt, Spania, ș.a. - în căutarea sănătății, pe care însă nu o va obține niciodată. Dar în peregrinarea lui, August nu căuta doar sănătate, ci și propria vocație.

A înțeles repede că nu era făcut pentru viața de la curte. O mare influență asupra tânărului principe a avut îndrumătorul lui, Iosif Kalinowski - canonizat de Papa Ioan Paul al II-lea în 1991. Kalinowski petrecuse zece ani de muncă forțată și în cele din urmă s-a făcut carmelitan. A fost îndrumătorul lui Czartoryski doar trei ani (1874-1877), dar suficient pentru a-l marca pe tânăr. Când Kalinowski a intrat la carmelitani, la propunerea lui, noul îndrumător al lui August a fost numit preotul Stanislaw Kubowicz. Însă evenimentul decisiv în viața lui August a fost întâlnirea lui cu Don Bosco. August avea 25 de ani când l-a cunoscut pentru prima oară, la Paris, chiar în palatul Lambert, unde fondatorul salezienilor a celebrat Liturghia în Oratoriul de familie. La altar serveau principele Ladislaw și August.

În August, vocația la viața religioasă se clarifica tot mai mult. După întâlnirea cu Don Bosco, însă, August a avut convingerea clară că este chemat să devină salezian. De fapt, după prima lui întâlnire cu Don Bosco, August mergea deseori la Torino pentru a vorbi cu Don Bosco, sau pentru a face exerciții spirituale cu el. Don Bosco însă era foarte prudent în ce privește primirea tânărului principe în Congregație. Dar după intervenția Papei Leon al XIII-lea, Don Bosco nu a mai avut nici o îndoială, și l-a primit pe tânăr în Congregația Salezienilor.

După multe dificultăți - schimbarea obișnuințelor de program, de hrană și de viață comună; insistențele tatălui pentru a-l convinge să renunțe, etc. -, la 24 noiembrie 1887, August primește haina religioasă în Bazilica Sf. Fecioare Maria Ajutorul creștinilor, chiar din mâinile lui Don Bosco. După numai două luni, Don Bosco moare, iar tânărul principe depune voturile religioase pe mormântul lui.

Din cauza problemelor de sănătate este trimis să studieze teologia pe coasta din Liguria. La 2 aprilie 1892 este hirotonit preot la San Remo de către Episcopul de Ventimiglia, Mons. Tommaso Reggio. Tatăl lui, Principele Ladislaw, și mătușa Isa, nu au participat la hirotonire. Și totuși familia se va reuni la Mentone, la 3 mai, într-o tentativă de tacită reconciliere. Augusto a fost preot doar un an, pe care l-a petrecut la Alassio, într-o cameră care dădea spre curtea băieților din Oratoriu. Cardinalul Cagliero rezumă astfel această ultimă perioadă de viață a lui August: "Nu mai aparținea acestei lumi! Uniunea lui cu Dumnezeu, conformarea desăvârșită la voința divină o dată cu agravarea bolii, dorința de a deveni una cu Isus Cristos în pătimirile și în suferințele sale, îl făceau eroic în răbdare, calm în spirit, și de neînvins în iubirea față de Dumnezeu, mai mult decât în durere".

August a murit la Alassio, în seara zilei de 8 aprilie 1893, în Octava Pascală, așezat în fotoliul pe care îl utilizase și Don Bosco. Avea treizeci și cinci de ani, și cinci ani de viață saleziană. Rămășițele sale pământești au fost transportate în Polonia și așezate în cripta parohială din Sieniawa, alături de mormintele familiei. Mai târziu, au fost mutate în biserica saleziană din Przemysl, unde se află și astăzi.

după situl www.vatican.va


 

 

 

© 2003-2007 - ProFamilia.ro - sit recomandat de Conferinta Episcopilor Catolici din Romania
situl include materiale cu diverse drepturi de autor: va rugam să le respectati
navigarea pe acest sit presupune acordul cu conditiile de folosire