pregateste pagina pentru tiparire

































 
 SFINȚII 

Viețile sfinților
sursa: www.catholica.ro

Sfântul Sabin (?-304)

În anul 304, împăratul Dioclețian și colegii săi din tetrarhie au hotărât să întărească măsurile împotriva creștinilor și au trimis tuturor guvernatorilor de provincii câte o copie după noul edict. O astfel de copie a primit și Venustian, guvernator al provinciilor Umbria și Etruria (astăzi Toscana) din centrul Italiei. «Poruncim ca toți cei care profesează superstiția creștină să fie constrânși să aducă sacrificii zeilor; cei care vor refuza, să fie condamnați la moarte, iar averile lor să fie preluate de fisc».

Pe baza acestui ordin, Episcopul Sabin, sau Savin - din Assisi, împreună cu diaconii Exuperanțiu și Marcel și alți clerici au fost arestați și aruncați în închisoare. Procesul a început în forum - piața orașului și Venustian l-a întrebat pe Episcop: «Cu ce drept îndemni tu poporul să părăsească zeii noștri și să treacă de partea unui om mort?». Sabin a răspuns: «Nu ai auzit tu niciodată că Isus Cristos, după ce a murit și a fost îngropat, a treia zi a înviat?». Zâmbind ironic, guvernatorul a continuat: «Este în puterea ta să alegi: ori să sacrifici zeilor, ori să mori în chinuri; și după aceea nu ai decît să învii, ca și Cristos, învățătorul tău, a treia zi».

Venustian a poruncit să i se taie mâinile Episcopului și apoi s-a îndreptat către cei doi diaconi, care, după cum se spune în «Acta» tremurau în toată ființa lor. Întăriți de încurajările păstorului lor, au rezistat tuturor promisiunilor și amenințărilor, și au suportat fără șovăire chinul de a fi sfârtecați cu ghiare de fier, până când și-au dat sufletul în mâinile Domnului.

Episcopul Sabin a fost dus din nou în închisoare, unde a întâlnit-o pe Matroana Serena, care l-a îngrijit cu dragoste și l-a ajutat. Aici se afla și un orb din naștere numit Priscianus; rugăciunile sfântului Episcop i-au redat vederea. Aflând despre aceasta, guvernatorul, care de mult timp suferea de o boală de ochi, a venit în temniță și l-a rugat pe Sabin, dacă poate, să-i vină în ajutor. Episcopul s-a rugat fierbinte lui Dumnezeu pentru vindecarea ochilor judecătorului său, cerând în același timp și harul vindecării sufletului. Venustian a constatat că s-a făcut deplin sănătos și drept recunoștință l-a luat pe marele său binefăcător să locuiască în casele lui. În cele din urmă guvernatorul, împreună cu soția și copiii săi au primit Botezul, și persecuția împotriva creștinilor a încetat. Vestea despre schimbarea petrecută a ajuns la Roma; Maximilian Hercule, colegul lui Dioclețian, a trimis pe tribunul Lucius să-l pedepsească pe guvernatorul Etruriei și al Urubriei și să pună capăt vieții Episcopului. Lui Venustian, soției sale și celor doi copii ai lor li s-a tăiat capul în piața orașului Assisi, iar Episcopul Sabin a fost dus la Spoleto și bătut cu vergi pînă ce a murit. Deși nu au fost martirizați în aceeași zi, «Martirologiul Roman» îi amintește pe toți într-o singură zi, 30 decembrie, drept omagiu adus Sfântului Episcop Sabin, prin mijlocirea căruia Dumnezeu a întărit pe cei șovăitori și a dat lumina credinței celor care erau în întuneric și în umbra morții.

* * *

Numele personal Sabin reproduce adjectivul sabinus, nume atribuit bărbaților din provincia preromană Sabină. Nu se cunoaște înțelesul de origine al cuvântului. Prin schimbarea lui b în v, în limba română se folosește varianta Savin, cu formele feminine Sabina, Savina.

adaptare după "Viețile Sfinților"
Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice București


 

 

 

© 2003-2007 - ProFamilia.ro - sit recomandat de Conferinta Episcopilor Catolici din Romania
situl include materiale cu diverse drepturi de autor: va rugam să le respectati
navigarea pe acest sit presupune acordul cu conditiile de folosire