pregateste pagina pentru tiparire

































 
 SFINȚII 

Viețile sfinților
sursa: www.catholica.ro

Sfântul Anania (+ sec. I)
Apostol

1 octombrie (calendarul bizantin)

Sfântul Apostol Anania, unul dintre cei șaptezeci de apostoli, a fost episcop în cetatea Damascului. El a fost cel care l-a botezat pe Sfântul Apostol Paul. Domnul i s-a arătat în vedenie, poruncindu-i să meargă să caute în casa lui Iuda pe un oarecare Saul, supranumit și Tarsianul. Anania a vrut să refuze mai întâi însărcinarea, știind câte răutăți făcuse Saul creștinilor din Ierusalim și cu ce gând mersese în Damasc, anume ca să-i aresteze pe toți cei ce cheamă numele Domnului. Domnul i-a spus însă: "Mergi, că vas ales îmi este Mie acesta". Anania a mers atunci la Saul și, punându-și mâinile pe el, i-a zis: "Saule, frate, Domnul cel ce ți s-a arătat ție pe cale m-a trimis ca să vezi și să te umpli de Duhul Sfânt". Și îndată Saul a văzut iar Apostolul Anania l-a botezat.

Paul îi datorează lui Anania nu doar botezul ci și viața. Aflând de schimbarea lui Paul, din prigonitor în creștin, iudeii s-au hotărât să îl ucidă. Atunci Anania, împreună cu ceilalți ucenici, luându-l pe Pavel, l-au scos peste zid într-un coș. Mai multe despre Anania nu se cunosc cu exactitate, din viața lui știindu-se însă sfârșitul, care a avut loc în ținutul numit Elevteropol, condus de un anume Lucian. Acesta dăduse o scrisoare în ținutul său cu textul: "De s-ar afla cineva numind pe Cristos și închinându-se Celui răstignit, acela poruncim ca să fie dat la cumplite chinuri; iar care va jertfi zeilor celor fără de moarte, lepădându-se de Cristos, acela se va învrednici de daruri și cinste de la noi". Anania tocmai străbătea acel ținut, propovăduind Evanghelia și tămăduind oamenii. Aflându-l ca fiind creștin, oamenii lui Lucian l-au arestat și l-au dus în fața stăpânului lor.

Sfântul Anania a refuzat să se lepede de credința sa și le-a judecătorilor: "Nu mă voi închina mincinoșilor idoli, ci Unuia, adevăratului Domnului Dumnezeului meu Isus Cristos mă închin, pe care ochii mei l-au văzut și gură către gură am vorbit cu El, nu numai când era pe pământ ca un om, ci și după înălțarea Lui la Ceruri; căci, fiind eu în Damasc, mi s-a arătat mie însumi și m-a trimis să-l tămăduiesc pe Saul, pe care, prin minunata sa înțelepciune și putere, l-a întors la cunoștința cea adevărată și pe noi toți ne-a izbăvit din diavoleștile mâini și ne-a adus la Părintele Său. Deci, Acestuia mă închin și nu diavolilor celor ce voiesc să piardă tot neamul omenesc".

Anania a fost culcat pe pământ și bătut. Unul dintre oamenii care îl băteau i-a spus: "Măcar acum cruță-ți sufletul, ascultă-mă pe mine și leapădă-te de Cel răstignit, ca să nu aduc mai cumplite chinuri asupra ta". Atunci Anania a răspuns: "Ceea ce ți-am spus ție la început, aceea și acum îți grăiesc și nu încetez a-ți grăi: că de Dumnezeul meu nu mă voi lepăda și nu mă voi apropia de cele fără de suflet, pietre și lemne, la care voi vă închinați și ca pe niște dumnezei le cinstiți". Au urmat chinuri mai grele, iar rănile în loc să îi fie tratate erau arse cu lumânări.

În cele din urmă Anania a fost aruncat în afara cetății, iar poporului i s-a poruncit să îl ucidă cu pietre. Apostolul Anania a avut astfel aceeași moarte cu a diaconului Ștefan, și el strigând asemenea: "Doamne, Isuse Cristoase, în mâinile Tale îmi dau duhul meu". Trupul său a fost abandonat în afara cetății. Se spune că niște credincioși din Damasc au trecut atunci pe acolo și i-au luat trupul, îngropându-l cu cinste pe pământul lor.

adaptare după "Viețile Sfinților"
Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice București


 

 

 

© 2003-2007 - ProFamilia.ro - sit recomandat de Conferinta Episcopilor Catolici din Romania
situl include materiale cu diverse drepturi de autor: va rugam să le respectati
navigarea pe acest sit presupune acordul cu conditiile de folosire