pregateste pagina pentru tiparire

































 
 SFINȚII 

Viețile sfinților
sursa: www.catholica.ro

Sfântul Robert Bellarmin (1542-1621)
cardinal și arhiepiscop

17 septembrie (calendarul latin)

Fiu al unei numeroase familii și nepot al unui papă (mama era soră cu papa Marcel al II-lea), Robert Bellarmin s-a născut în 1542, la Montepulciano, o mică localitate din Toscana-Italia, unde tatăl său era magistrat. La vârsta de optsprezece ani, a intrat în Societatea lui Isus, renunțând definitiv la strălucita carieră civilă ce i se deschidea. Studiază teologia la Padova și la Louvain și, în 1576, ajunge primul titular al Catedrei "de controversiis" din cadrul Universității gregoriene, care pe atunci se numea Colegiul Roman, având misiunea grea de a-i pregăti pe studenți de "controversele" în legătură cu învățătura, istoria și organizarea Bisericii Catolice, pe atunci atacate vehement de către teologii protestanți. Între elevii săi de la Colegiul Roman s-a aflat și tânărul Alois Gonzaga.

Pentru calitățile și activitatea sa, în anul 1599, a fost numit cardinal și arhiepiscop de Capua, unde a rămas până la moartea papei Clement al VIII-lea (1605), când s-a întors în Roma. Ca teolog oficial al Bisericii, a exercitat o mare influență în toate sectoarele vieții bisericești, fiind admirat și iubit de toți pentru știința și bunătatea lui și pentru viața simplă pe care o ducea. A scris multe lucrări de exegeză, pastorală, ascetică; și astăzi, voluminoasele cărți "De controversiis" sunt fundamentale pentru apologetică.

A murit la Roma, în ziua de 17 septembrie 1621, și, nu mult după această dată, s-a introdus procesul de canonizare, proces ce a durat aproape trei secole. Apoi, într-un singur an, 1930, Papa Pius al XI-lea i-a conferit întreitul titlu de fericit, de sfânt și de învățător al Bisericii. Cercetătorii au pus în lumină inteligența lui profundă și subtilă, calități ce impun admirația, dar adesea au trecut cu vederea însușirile foarte umane ale învățatului iezuit, în măsură să-i atragă iubirea noastră. Astfel, se amintește că, în primii trei ani de viață călugărească, a suferit dureri de cap îngrozitoare și, cu toate acestea, la absolvirea studiilor teologice, și-a susținut teza de doctorat timp de trei zile consecutiv, în fața unui public fascinat de stilul și cunoștințele tânărului doctorand.

Activitățile multiple în cadrul școlii nu l-au reținut niciodată de la viața de rugăciune. Printre diferitele însărcinări, a împlinit și oficiul de director spiritual și, în această calitate, a fost alături de Sfântul Alois Gonzaga până în ultimele clipe ale vieți sale curmate în floarea tinereții, la vârsta de 23 de ani, în ziua de 21 iunie 1591. Dacă erudiția lui vastă și forța de gândire pusă în slujba învățăturii creștine catolice i-au meritat titlul de "ciocanul ereticilor", Catehismul, o lucrare simplă și de mici proporții, dar plină de înțelepciune, au făcut din Robert Bellarmin "maestrul", învățătorul multor generații de copii, care, pe paginile acestei cărți mici, în formă de dialog, au învățat și au îndrăgit adevărurile de temelie ale credinței. După ce a umplut o bibliotecă întreagă cu operele sale teologice, către sfârșitul vieții, a scris o carte: Arta de a muri, adică de a te pregăti la un sfârșit senin și plin de speranță.

adaptare după "Viețile Sfinților"
Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice București


 

 

 

© 2003-2007 - ProFamilia.ro - sit recomandat de Conferinta Episcopilor Catolici din Romania
situl include materiale cu diverse drepturi de autor: va rugam să le respectati
navigarea pe acest sit presupune acordul cu conditiile de folosire