pregateste pagina pentru tiparire

































 
 SFINȚII 

Viețile sfinților
sursa: www.catholica.ro

Sfânta Fecioară Maria Îndurerată
15 septembrie (calendarul latin)

Sentimentul de pioasă compătimire a poporului creștin este în icoana numită "Pieta", adică Fecioara îndurerată care îl ține pe genunchii ei pe Fiul mort, abia dat jos de pe cruce. Este momentul ce cuprinde durerea unei suferințe umane și spirituale totodată: împlinirea sacrificiului lui Cristos, a cărui moarte pe cruce este punctul culminant al Răscumpărării. După cum moartea lui Cristos este deja prezentă, ca într-un mugure, chiar în primul moment al existenței sale de om, la fel, și compasiunea este implicată în "fie mie după cuvântul tău". Ca mamă, Maria primește și trăiește implicit suferința lui Cristos, în fiecare moment al vieții sale. Iată pentru ce icoana "piet?", creație tipică a goticului târziu și a Renașterii cea mai cunoscută fiind sculptura tânărului de douăzeci de ani Michelangelo, exprimă numai un moment din această durere a Fecioarei Mame.

Devoțiunea, apărută înaintea celebrării liturgice, a fixat în mod simbolic la șapte durerile Fecioarei Mame-Împreună Răscumpărătoare: profeția bătrânului Simion, fuga în Egipt, pierderea lui Isus la vârsta de doisprezece ani, cu prilejul pelerinajului în Sfânta Cetate, drumul lui Isus până la Golgota, răstignirea, coborârea de pe cruce, îngroparea. Deoarece suferințele Mariei sunt suferințele Răscumpărătorului, începând din secolul al XV-lea, s-a introdus o slujbă liturgică în cinstea "durerilor Mariei" la picioarele Crucii, în timpul Patimilor (cu două săptămâni înainte de Paști), sau după sărbătorile Învierii. Ordinul Serviților, dedicat cultivării și răspândirii evlaviei către Maica Domnului, a obținut, în anul 1667, aprobarea sărbătorii celor șapte Dureri ale Preacuratei Fecioare Maria; papa Pius al VII-lea a introdus sărbătoarea în calendarul roman și a fixat-o în a treia duminică a lunii septembrie.

Papa Pius al X-lea a stabilit ca dată definitivă ziua de 15 septembrie, dată însușită de noul calendar, care a schimbat gradul și titlul sărbătorii, transformând-o într-o simplă comemorare, cu titlul: "Sfânta Fecioară Maria îndurerată". Cu acest titlu, noi cinstim în mod special durerea Mariei, acceptată de ea în participarea la opera de răscumpărare prin cruce. Alături de cruce, mama lui Cristos răstignit a devenit mamă a corpului mistic născut din Cruce, adică noi suntem născuți ca creștini din iubirea lui Isus și a Mariei, iubire ce s-a jertfit și a primit să sufere pentru noi.

Sfântul Bernard, meditând cuvintele bătrânului Simeon: "O sabie va trece prin inima ta" (Lc 2,35), se simte copleșit de următoarele gânduri: "Da, fericită Mamă, o suliță a străpuns inima ta, și numai după ce a trecut prin ea, a ajuns în trupul Fiului tău. Când Isus al tău - care este al tuturor, dar îndeosebi al tău - și-a dat duhul, lancea crudă nu a mai ajuns la sufletul său. Neavând milă de el, nici după ce a murit, i-a deschis coasta, dar nu a putut să-i provoace durere. În schimb, a străpuns sufletul tău; în acel moment, sufletul lui Cristos nu mai era acolo, dar al tău nu se putea îndepărta de El.

Ascuțimea durerii a pătruns atât de mult în inima ta, încât pe drept te proclamăm mai mult decât martiră, deoarece, în tine, pătimirea fizică a fost întrecută de «compătimire»... Nu vă mirați, fraților, că Maria este numită martiră cu sufletul. Se va mira doar acela care nu-și amintește să-l fi auzit pe Pavel afirmând că unul dintre cele mai mari păcate ale păgânilor este lipsa lor de compătimire (cfr. Rom l,31); această lipsă a fost cu totul străină de inima Mariei. Să fie departe și de umilii săi servitori" (Predica în duminica din octava Adormirii Maicii Domnului).

adaptare după "Viețile Sfinților"
Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice București


 

 

 

© 2003-2007 - ProFamilia.ro - sit recomandat de Conferinta Episcopilor Catolici din Romania
situl include materiale cu diverse drepturi de autor: va rugam să le respectati
navigarea pe acest sit presupune acordul cu conditiile de folosire