pregateste pagina pentru tiparire

































 
 SFINȚII 

Viețile sfinților
sursa: www.catholica.ro

Sfântul Petru Claver (1580-1654)
preot

9 septembrie (calendarul latin)

Petru Claver, "pentru totdeauna sclavul Negrilor"; aceasta a fost semnătura și programul de viață al bătrânului paralizat, care, în ziua de 8 septembrie 1654, închidea ochii, după mai bine de 40 de ani petrecuți în mijlocul sclavilor negri din portul Cartagina, de pe coasta de nord-vest a Columbiei (America de Sud).

Petru Claver s-a născut în localitatea Verduno din Catalania - Spania. Și-a făcut studiile în diferite colegii ale Societății lui Isus din Europa și America de Sud, unde a avut ocazia să cunoască situația grea a sclavilor negri. Copleșit de mâhnire și rușine pentru purtarea inumană a concetățenilor săi spanioli, deveniți vânători și negustori de sclavi, însuflețit de dorința să vină în ajutorul material și spiritual al nefericitelor victime, după ce a fost sfințit preot, a cerut să fie trimis în Portul Cartagina, punctul de descărcare și triere a "fildeșului negru". Dorința i s-a împlinit. Hotărât să ajungă mai curând la locul de muncă, a renunțat la bucuria de a-și revedea casa părintească și a-și lua rămas bun de la rude; cu o galeră spaniolă, în vara anului 1610, intră în marele port. Aici, zilnic acostau corăbii aducând din Africa, peste apele Oceanului Atlantic și ale Mării Antilelor, bărbați, femei, copii, prinși pe coasta de vest a continentului negru și legați ca niște vite, pentru a fi vânduți proprietarilor de plantații și mine în lumea nouă. Pentru Petru Claver a început o luptă aprigă. În primul rând, cu negustorii de sclavi, care voiau să-i expedieze cât mai curând spre interior; pe cei bolnavi, slăbiți, infirmi îi aruncau în mare sau îi părăseau în locuri pustii, să sfârșească în disperare și mizerie; celor apți de muncă le favorizau consumul de alcool și practicarea unei vieți sexuale degradante. Inima de om și de preot a tânărului misionar se cutremura și sângera. Deși cu o constituție fizică debilă, a intrat în luptă și a obținut organizarea unor puncte de asistență sanitară a celor bolnavi, înmormântarea demnă a celor răpuși de greutățile călătoriei și îngrijirea spirituală a tuturor. El însuși lucra până la epuizare în zilele când soseau transporturile cu nefericitele victime ale lăcomiei compatrioților săi. Marinarii fugeau de pe corabie, doborâți ei înșiși de miasmele ce veneau din cală; Petru Claver îi scotea la lumină pe muribunzi și pe bolnavi, le spăla rănile și-i boteza în tabăra de refacere, unde le acorda îngrijirea cea mai atentă. A trebuit să lupte mult cu neîncrederea acestor oameni care ajungeau la țărm adesea bătuți până la sânge și întotdeauna înnebuniți de frică; nu puteau crede că un alb este capabil de altceva decât de crime. Până la urmă, inimosul apostol le-a devenit părinte și prieten. Timp de patruzeci de ani, cât a lucrat în mijlocul lor, a botezat cu mâna lui peste 300.000 de negri, cărora le-a redat încrederea în Dumnezeu și în ei înșiși. Mai puțină reușită a avut față de compatrioții săi, pe care a încercat să-i convingă să renunțe la această practică criminală; îndeosebi negustorii de sclavi au încercat pe toate căile să scape de el; au folosit amenințări, calomnii și chiar încercări de asasinat. Nimic nu l-a putut descuraja pe Petru Claver, care, văzând împietrirea acestor oameni, în fiecare vineri noaptea, făcea Calea Sfintei Cruci purtând o cunună de spini pe cap, spre a cere iertare și îndurare de la Cel de Sus pentru păcatele compatrioților.

După patruzeci de ani, cade el însuși victimă a unei paralizii ce l-a imobilizat la pat. Deoarece o epidemie de ciumă secerase viața confraților călugări mai tineri, a rămas să fie îngrijit de un servitor care adesea l-a insultat și l-a maltratat, până în ziua de 8 septembrie 1654, sărbătoarea Nașterii Maicii Domnului, când "Sclavul Negrilor" părăsește acest pământ și merge să-i întâlnească în lumea veșnică pe cei cărora le-a dăruit ultima îngrijire.

adaptare după "Viețile Sfinților"
Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice București


 

 

 

© 2003-2007 - ProFamilia.ro - sit recomandat de Conferinta Episcopilor Catolici din Romania
situl include materiale cu diverse drepturi de autor: va rugam să le respectati
navigarea pe acest sit presupune acordul cu conditiile de folosire