pregateste pagina pentru tiparire

































 
 SFINȚII 

Viețile sfinților
sursa: www.catholica.ro

Sfântul Alexandru (238-336)
Patriarh al Constantinopolului

30 august (calendarul bizantin)

Sfântul Alexandru a trăit în vremea ereticului Arie, pe care de altfel l-a și biruit cu rugăciunea. Pe motivul vârstei înaintate, Patriarhul din acea vreme al Constantinopolului, Sfântul Mitrofan, l-a trimis pe Alexandru în locul său să participe la primul Conciliu de la Niceea. Aici, Alexandru a apărat dreapta credință, în special împotriva ereziei lui Arie. După încheierea Sinodului, în timp ce Alexandru se întorcea acasă, un înger i-a apărut Patriarhului Mitrofan, ce i-a spus: "Peste zece zile îți vei lua cununa de la Dumnezeu, iar scaunul bisericesc să-l ia, în locul tău, Alexandru, slujitorul tău". Astfel a ajuns Alexandru Patriarh al Constantinopolului.

Un episod aparte povestit în istoriile vieții sale este cel al confruntării cu filosofii, a doua categorie cu care se lupta, pe lângă arieni. Aceștia, având trecere pe lângă împăratul Constantin, încercau să-l convingă să se întoarcă la legile romane și grecești și să se lepede de credința cea nouă în Cristos. Ei s-au declarat gata chiar să îl înfrunte pe Patriarhul de Constantinopol, drept pentru care împăratul Constantin i-a trimis la Alexandru. Acesta a acceptat, deși nu cunoștea deloc filosofia elinilor. A cerut însă ca filosofii să își numească un reprezentant: "Altminteri nu voi putea eu, un singur om, să vă dovedesc la toți, când veți striga și vă veți gâlcevi; de aceea voi, filosofii, să alegeți pe care îl știți că este mai înțelept".

Filosofii au ales unul care a mers în fața Patriarhului Alexandru, în timp ce ceilalți stăteau pe lângă el, dornici să urmărească dialogul. Alexandru i-a surprins însă pe toți, spunând filosofului: "În numele Domnului meu Isus Cristos, îți poruncesc să taci!" Și îndată i s-a legat limba filosofului și a rămas mut, neputând zice nimic. Filosofii s-au rușinat atunci. Unii s-au convertit la creștinism și s-au botezat imediat, alții au fugit înspăimântați.

Dar Patriarhul Alexandru a rămas în istorie mai ales ca biruitor al lui Arie, ca omul care l-a ucis cu rugăciunea sa. Arie, izolat de Biserică pentru erezia sa, a mers la împăratul Constantin, pe care cu vorbe meșteșugite l-a convins că credința sa este cea a Sfinților Părinți. Constantin l-a trimis atunci pe Arie la Alexandru, pentru a fi împărtășit, ca un dreptcredincios. Aceasta ar fi trebuit să se întâmple într-o duminică. În noaptea de sâmbătă spre duminică, Alexandru a început să se roage lui Dumnezeu în fața altarului să îi ia sufletul numai să nu trebuiască să îl împărtășească pe ereticul Arie. Rugăciunea i-a fost ascultată, numai că Domnul nu l-a luat pe Alexandru ci l-a pierdut pe Arie dintre cei vii.

A doua zi, duminică, Arie venea mândru, înconjurat de reprezentanți ai împăratului Constantin, pentru a participa la slujbă și pentru a primi Sfintele Taine. Pe drum însă, Domnul l-a lovit și ereticul a murit cu moartea lui Iuda (vezi Fapte 1,18). Întâmplarea a fost spre rușinarea ereticilor și spre întărirea în credință a creștinilor, chiar și a împăratului, care a susținut cu și mai mare tărie hotărârile Conciliului de la Niceea. Mai târziu, Sfântul Grigore avea să spună credincioșilor din Constantinopol: "Adevăr vă zic vouă, deoarece sunteți ucenici ai preaalesului Alexandru, ai marelui ierarh și propovăduitor al Preasfintei Treimi, care, cu cuvântul și cu lucrul a gonit rătăcirea ereticească. Aduceți-vă aminte de rugăciunile lui cele la fel cu ale Apostolilor, prin care a pierdut pe începătorul și povățuitorul necurățeniei".

Apropiindu-se de sfârșitul vieții sale pământești, Alexandru a fost întrebat pe cine lasă în locul său pe scaunul Patriarhiei de Constantinopol. Arătând spre preotul Pavel și spre diaconul Macedonie, Sfântul Alexandru le-a spus: "De voiți să aveți păstor învățător și strălucit prin fapte bune, alegeți-l pe Pavel; iar de voiți să-l aveți numai frumos la față și cu podoaba din afară cinstit, atunci alegeți-vă pe Macedonie!" Istoria ne spune că lui Alexandru i-a urmat Pavel, care a dus de asemenea o viață sfântă, ca predecesorul său.

adaptare după "Viețile Sfinților"
Editura Episcopiei Ortodoxe a Romanului


 

 

 

© 2003-2007 - ProFamilia.ro - sit recomandat de Conferinta Episcopilor Catolici din Romania
situl include materiale cu diverse drepturi de autor: va rugam să le respectati
navigarea pe acest sit presupune acordul cu conditiile de folosire