pregateste pagina pentru tiparire

































 
 SFINȚII 

Viețile sfinților
sursa: www.catholica.ro

Sfântul Raimund Nonnatus (1200-1240)
călugăr

31 august (calendarul latin)

Sfântul Raimund Nonnatus s-a născut în anul 1200, la Portell, o localitate din împrejurimile Barcelonei - Spania. La botez i s-a dat numele Raimund; deoarece nașterea lui a avut loc prin cezariană, pe atunci un lucru cu totul neobișnuit, la numele de botez s-a adăugat supra-numele Nonnatus, adică nenăscut. Pentru acest motiv, el este invocat de către mame și moașe în vederea unei nașteri ușoare. La vârsta de 18 ani, în ziua de 10 august 1218, a participat la o solemnitate neobișnuită, în catedrala din Barcelona: inaugurarea oficială a Ordinului "Sanctae Mariae de mercede captivorum" - "Ordinul Sfintei Maria a prețului pentru răscumpărarea captivilor". Această asociație își propunea să pregătească oameni capabili de a lucra la răscumpărarea celor căzuți în mâinile piraților turci; membrii Ordinului, pe lângă jurămintele călugărești obișnuite, se legau cu jurământ să-și ofere viața și persoana proprie, dacă va fi cazul, pentru răscumpărarea sclavilor. În acea perioadă, erau dese incursiuni ale piraților care furau oameni și-i vindeau ca sclavi musulmanilor din nordul Africii; viața și credința lor era în mare primejdie. Familiile nu aveau posibilitatea să-i răscumpere, de aceea, Sfântul Petru Nolasc a propus întemeierea unui ordin călugăresc menit să contribuie la rezolvarea acestei probleme. Participând la solemnitatea inaugurării din 10 august 1218, Raimund Nonnatus se entuziasmează de această idee, cere să fie primit și el în rândul "Mercedarilor" și, în 1222 este sfințit preot. Până în 1231, a lucrat la eliberarea sclavilor: el răscumpără 140 de sclavi la Valencia, 250 la Alger și, în 1230, la Tunis, un număr de 228. Aici a fost pus în situația să respecte jurământul special al Ordinului răscumpărării sclavilor. Neavând întreaga sumă cerută de negustorii de sclavi de la Tunis, Raimund s-a constituit el însuși prizonier. El a făcut acest act cu gândul de a rămâne în mijlocul celorlalți sclavi, spre a păstra în sufletele lor flacăra credinței și a speranței și de a predica Evanghelia însăși musulmanilor.

Pentru a-l împiedica să vorbească despre Cristos, stăpânul lui a ajuns până acolo încât i-a perforat buzele cu un fier roșu și i-a închis gura cu un lacăt pe care îl deschidea numai când îi dădea mâncare. Timp de opt luni, Raimund a lucrat în aceste condiții, neîncetând de a-i îndemna prin semne pe tovarășii săi la statornicia în credință și dragoste creștină; după opt luni, alți Mercedari au adus suma necesară răscumpărării și el a fost pus în libertate.

Ultimii zece ani din viață i-a petrecut mai mult la Roma, îndeplinind diferite misiuni încredințate de conducerea Ordinului sau din partea Scaunului Apostolic. Papa Grigore al IX-lea, voind să-i aducă un omagiu public pentru suferințele și activitatea sa, i-a conferit demnitatea de Cardinal. Raimund se afla atunci în Spania. Dând ascultare Suveranului Pontif, pornește din nou spre Roma, iar în drum s-a îmbolnăvit de o febră violentă, care l-a răpus. Fiind la Cordona, nu departe de Barcelona, în ziua de 31 august 1240, la vârsta de numai patruzeci de ani, sfârșește viața pământească pentru a primi de la Dumnezeu răsplata celui care l-a vizitat și l-a ajutat pe Cristos aflat în suferință. A fost înmormântat în Biserica "Sfântul Nicolae", care în curând a devenit loc de pelerinaj.

Raimund, rămânând mai multe luni ca ostatic, supus unor grele și repetate torturi, a împlinit acest act nu numai pentru eliberarea unui creștin a cărui credință era în primejdie, ci, mai ales, pentru a încerca să vindece din rădăcină plaga sclavagismului, predicând Evanghelia chiar musulmanilor; el a repetat tentativa mișcătoare și deloc inutilă, împlinită cu câțiva ani mai înainte de Sfântul Francisc de Assisi, urmându-l până la eroism pe învățătorul care, pentru noi și pentru a noastră mântuire, s-a coborât din cer, a pătimit și s-a lăsat răstignit.

adaptare după "Viețile Sfinților"
Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice București


 

 

 

© 2003-2007 - ProFamilia.ro - sit recomandat de Conferinta Episcopilor Catolici din Romania
situl include materiale cu diverse drepturi de autor: va rugam să le respectati
navigarea pe acest sit presupune acordul cu conditiile de folosire