pregateste pagina pentru tiparire

































 
 SFINȚII 

Viețile sfinților
sursa: www.catholica.ro

Catedra Sfântului Apostol Petru
22 februarie (calendarul latin)

Pentru a aminti două etape importante din activitatea Principelui Apostolilor, Sfântul Petru, și introducerea creștinismului mai întâi la Antiohia și apoi la Roma, Martirologiul Roman propune la 22 februarie sărbătoarea Catedrei Sfântului Petru la Antiohia, iar la 18 ianuarie aceea a Catedrei sale la Roma. Recenta revizuire a calendarului a unificat aceste două comemorări la 22 februarie, dată care se întemeiază pe o veche tradiție transmisă de "Depositio martyrum". Conform acestei tradiții, în ziua de 22 februarie se celebra și la Roma Catedra Sfântului Petru, dar în părțile Galiei, mai târziu, a fost fixată la 18 ianuarie, pentru a nu cădea în timpul Postului Mare. În cele din urmă, a fost introdusă și la Roma sărbătoarea Catedrei Sfântului Petru tot la 18 ianuarie. Așa s-a ajuns la o dedublare, eliminată de noul calendar.

Catedra înseamnă scaunul fix pe care se așează Papa sau Episcopii atunci când învață în mod oficial. Are un loc precis și permanent în Biserica mamă a unei Dieceze (de unde și numele de Catedrală), și este simbolul autorității Episcopului și al puterii de a învăța în Biserica locală. Catedra Sfântului Petru reprezintă deci locul de frunte pe care Petru îl deținea în Colegiul Apostolic, conform voinței explicite a lui Isus de a conduce noul popor al lui Dumnezeu, Biserica.

Această investitură din partea lui Cristos, reînnoită după Înviere, a fost respectată. Într-adevăr, îl vedem pe Petru cum, după înălțarea la cer a lui Isus, își împlinește rolul de conducător. Prezidează adunarea Apostolilor, care l-au ales pe Matia în locul lui Iuda Iscarioteanul, vorbește în numele celorlalți atât mulțimii adunate în fața cenacolului în ziua coborârii Spiritului Sfânt, cât și mai târziu în fața Sinedriului. Însuși Irod Agrippa este convins că va da o lovitură mortală Bisericii prin eliminarea capului, și îl arestează pe Sfântul Petru. Prezența lui Petru la Antiohia rezultă în mod incontestabil din scrierile Noului Testament, în schimb venirea lui la Roma în primii ani ai împăratului Claudiu nu are dovezi clare în Noul Testament.

Dezvoltarea creștinismului în capitala imperiului, dezvoltare dovedită de scrisoarea Sfântului Pavel către Romani (scrisă în jurul anului 57), nu poate fi explicată fără prezența unui misionar de prim rang.

Venirea Sfântului Petru la Roma, oricare ar fi data la care a avut loc, precum și moartea lui aici, sunt afirmate de cele mai vechi tradiții, acum acceptate în întregime și de cercetărorii necatolici. Este dovedită într-un mod care nu poate fi contrazis istoricește și prin săpăturile făcute în 1939 din ordinul Papei Pius al XII-lea, în Grotele Vaticane, sub Bazilica Sfântului Petru. Rezultatele acestor săpături sunt acceptate favorabil și de oamenii de știință necatolici.

Comemorarea de astăzi cuprinde deci un fapt istoric și un adevăr de credință, care sunt împlinirea în timp a voinței și cuvântului lui Cristos: "Eu însă m-am rugat pentru tine, ca să nu înceteze credința ta. Tu dar, când te vei întoarce, întărește pe frații tăi".

adaptare după "Viețile Sfinților"
Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice București


 

 

 

© 2003-2007 - ProFamilia.ro - sit recomandat de Conferinta Episcopilor Catolici din Romania
situl include materiale cu diverse drepturi de autor: va rugam să le respectati
navigarea pe acest sit presupune acordul cu conditiile de folosire