pregateste pagina pentru tiparire

































 
 SFINȚII 

Sf. Tereza de Lisieux: viața este iubire
Antonio Maria Sicari

achizitionare: 29.07.2003; sursa: Părinții Carmelitani Desculți

Inapoi la cuprins

ACT DE DĂRUIRE IUBIRII MILOSTIVE

De sărbătoarea Sfintei Treimi din 1895, Tereza simte un îndemn din interior să se "ofere victimă la Iubirea Milostivă". Este convinsă că Dumnezeu ar fi "fericit" dacă ar găsi suflete dispuse să se lase copleșite - fără a opune nici cea mai mică rezistență - de gingășia Sa infinită și se oferă să fie "această fericită victimă". De atunci se simte "inundată de fluvii, sau mai mult, de oceane de har". Povestește: din acea zi fericită, mi se pare că Iubirea mă pătrunde și mă înconjoară, mi se pare că în fiecare clipă, această Iubire Milostivă mă reînnoiește, îmi purifică sufletul și nu mai lasă nici o urmă de păcat. (Manuscrisul A). S-a scris că prin acest "act" - cu care creatura recunoaște că drepturile iubirii lui Dumnezeu sunt și mai exigente decât drepturile Judecății sale - s-a săvârșit "una dintre cele mai impresionante și mai grandioase revoluții pe care Duhul Sfânt le-a provocat în evoluția spirituală a omenirii".

Oferta de mine însămi ca ardere de tot Iubirii Milostive a Bunului Dumnezeu.

O, Dumnezeul meu, Prea Fericită Treime, eu doresc să te Iubesc și să te fac Iubită, să lucrez la glorificarea Sfintei Biserici salvând sufletele care sunt pe pământ și eliberându-le pe cele care suferă în purgatoriu! Doresc să împlinesc perfect voința ta și să ajung la gradul de mărire pe care mi-ai pregătit-o în împărăția ta: într-un cuvânt, doresc să fiu Sfântă, dar îmi simt neputința și te rog, o Dumnezeul meu, să fii tu însuți Sfințenia mea!

Pentru că m-ai iubit până la a mi-l da pe unicul tău Fiu ca să-mi fie Mântuitor și Mire, comorile infinite ale meritelor sale sunt ale mele, iar eu ți le ofer cu bucurie, implorându-te să nu mă privești decât prin Fața lui Isus și în Inima sa aprinsă de Iubire. Îți ofer încă toate meritele Sfinților, atât din Cer cât și de pe pământ, actele lor de Iubire și cele ale Sfinților Îngeri; îți ofer, în sfârșit, o Prea Fericită Treime, iubirea și meritele Sfintei Fecioare, Mama mea iubită! Ei îmi abandonez oferta mea rugând-o s-o prezinte. Fiul său divin, Mirele meu iubit, în zilele vieții sale mortale ne-a spus: "Tot ce-i veți cere Tatălui meu în numele meu, vă va da"! Sunt deci sigură că vei îndeplini dorințele mele. Știu, o Dumnezeul meu: cu cât vrei să dai mai mult, cu atât faci să dorim mai mult! Simt în inima mea dorințe infinite și cu încredere te rog să-mi iei în stăpânire sufletul. Ah, nu pot să primesc Sfânta Împărtășanie atât de des cum îmi doresc! Dar, Doamne, nu ești tu Atotputernic?... Rămâi în mine, ca în tabernacol: nu te îndepărta niciodată de ostia ta cea mică! Aș vrea să te consolez pentru ingratitudinea răilor și te implor să-mi înlături libertatea de a te supăra. Dacă vreodată cad din slăbiciune, Privirea ta Divină să-mi purifice imediat sufletul, consumându-mi toate imperfecțiunile, ca focul care transformă orice în el însuși. Îți mulțumesc, Dumnezeul meu, pentru toate harurile pe care mi le-ai acordat, mai ales că m-ai făcut să trec prin focul suferinței. Cu bucurie te voi contempla în ultima zi, purtând sceptrul Crucii. Pentru că ai binevoit să-mi dai ca soartă această Cruce atât de prețioasă, sper să mă asemăn cu tine în Cer și să văd strălucind pe corpul meu glorificat, stigmatele sacre ale Patimii tale! După surghiunul pământesc, nădăjduiesc să mă bucur de tine în patrie, dar nu doresc să adun merite pentru cer, doresc să lucrez numai pentru iubirea ta, neavând alt țel decât acela de a-ți fi pe plac, de a mângâia inima ta preasfântă și de a mântui sufletele care veșnic te vor iubi. În amurgul vieții, mă voi înfățișa înaintea ta cu mâinile goale, deoarece nu-ți cer, Doamne, să-mi socotești faptele. Toată dreptatea noastră este pătată în ochii tăi. Vreau, așadar, să mă îmbrac iar în Dreptatea ta și să primesc din Iubirea ta, stăpânirea eternă a Ființei tale. Nu doresc alt tron, nici altă coroană, decât pe tine, Preaiubitul meu! În ochii tăi, timpul nu este nimic: o singură zi este ca o mie de ani. Tu poți deci să mă pregătești într-o clipă să apar în fața ta.

Ca să trăiesc un act de iubire desăvârșită, mă dăruiesc ca ardere de tot iubirii tale îndurătoare, rugându-te fierbinte să mă mistui neîncetat, lăsând să se reverse în sufletul meu valurile duioșiei tale nesfârșite cuprinse in tine și astfel să devin Martiră a iubirii tale, Dumnezeul meu. Acest martiriu, după ce m-am pregătit să apar înaintea ta, să mă facă în sfârșit să mor, iar sufletul meu să se lanseze fără întârziere în îmbrățișarea eternă a Iubirii Tale Milostive! Vreau, Preaiubitul meu, să-mi reînnoiesc ofranda cu fiecare bătaie a inimii, de un număr nesfârșit de ori, până când, după ce umbrele se vor șterge, să-ți pot spune din nou iubirea mea într-o veșnică întâlnire Față în față.

Maria Francesca Tereza a Pruncului Isus a Sfintei Fețe,
Sărbătoarea Sfintei Treimi, 9 iunie a anului de grație 1895
 

 

 

© 2003-2007 - ProFamilia.ro - sit recomandat de Conferinta Episcopilor Catolici din Romania
situl include materiale cu diverse drepturi de autor: va rugam să le respectati
navigarea pe acest sit presupune acordul cu conditiile de folosire