pregateste pagina pentru tiparire

































 
 SFINȚII 

Dominic Savio
Bosco Teresio

achizitionare: 29.08.2003; sursa: Editura Presa Bună

Inapoi la cuprins Graba cea mare

A sosit și a trecut repede vacanța școlară a anului 1855. Copiii s-au reîntors la oratoriu. Când l-a revăzut pe Dominic Savio, don Bosco a devenit îngrijorat:

- Dar, tu nu te-ai odihnit în timpul vacanței?

- Ba da, don Bosco, dar de ce mă întrebați?

- Ești mai palid la față ca de obicei.

- Poate oboseala călătoriei... Și a zâmbit liniștit.

Dar nu era o oboseală trecătoare. Ochii strălucitori erau duși în fundul capului, iar fața palidă și epuizată arătau clar că sănătatea lui Dominic se clătina. Don Bosco s-a hotărât să-l ajute în orice chip.

- Anul acesta nu vei mai merge la școală în oraș. Contactul cu zăpada și cu frigul ar putea să-ți facă rău. Vei merge la școala lui don Francesia, aici în casă. În felul acesta, dimineața vei putea să te odihnești mai mult. Fii moderat la studiu, sănătatea este un dar al lui Dumnezeu și nu trebuie să o irosim.

Dominic a ascultat. Dar, după câteva zile, așa cum era de prevăzut, s-a petrecut ceva mai grav, și el i-a spus lui don Bosco:

- Vreau să mă dăruiesc cu totul lui Dumnezeu. Simt nevoia de a deveni sfânt și dacă nu mă fac sfânt, nu fac nimic. Vă rog să mă ajutați să devin sfânt, dar repede!
 

 

 

© 2003-2007 - ProFamilia.ro - sit recomandat de Conferinta Episcopilor Catolici din Romania
situl include materiale cu diverse drepturi de autor: va rugam să le respectati
navigarea pe acest sit presupune acordul cu conditiile de folosire