pregateste pagina pentru tiparire

































 
 SFINȚII 

Dominic Savio
Bosco Teresio

achizitionare: 29.08.2003; sursa: Editura Presa Bună

Inapoi la cuprins Opt minute pentru o pagină

Ziua de 2 octombrie 1854. În curtea din fața casei fratelui lui don Bosco a avut loc prima întâlnire. Don Bosco a fost atât de impresionat încât a povestit cum au decurs lucrurile în cele mai mici amănunte, de parcă ar fi înregistrat.

"Era prima luni din octombrie, dis-de-dimineață, când am văzut un copil care venea spre mine, însoțit de tatăl său. Fața lui veselă, aspectul surâzător, dar plin de respect, mi-au atras atenția.

- Cine ești și de unde vii?, l-am întrebat.

- Eu sunt Dominic Savio, cel despre care v-a vorbit don Cugliero și venim de la Mondonio, mi-a răspuns el.

L-am luat de-o parte și l-am întrebat despre studiile făcute și despre felul lui de viață. Am intrat repede într-o deplină intimitate: el cu mine și eu cu el.

Am cunoscut în acest tânăr un suflet cu totul după duhul Mântuitorului și am rămas uluit privind lucrurile pe care harul divin le înfăptuise într-o vârstă atât de fragedă.

După o convorbire destul de lungă, înainte de a-l chema pe tatăl lui, mi-a spus:

- Cum vi se pare, mă veți lua la Torino pentru a studia?

- Ei, stofa este bună!

- Și la ce poate folosi stofa?

- Se poate face o haină bună pentru a o oferi Domnului.

- Așadar, eu sunt stofa, iar dv. croitorul. Deci, mă veți lua cu dv. și veți face o haină frumoasă pentru Domnul!

- Mă tem că trupul tău slăbit nu va rezista anilor grei de studiu!

- Nu vă temeți! Așa cum până acum Domnul mi-a dat sănătate și har, mă va ajuta și în viitor.

- Dar când vei termina studiul limbii latine, ce ai vrea să faci?

- Dacă Domnul îmi va da atâta har, doresc cu înfocare să ajung preot.

- Bine, acum vreau să văd dacă ai capacitatea suficientă pentru studii. Ia această cărticică. Pentru astăzi studiază această pagină, iar mâine vei veni pentru a mi-o recita.

Zicând acestea, l-am lăsat liber să meargă să se joace cu ceilalți tineri, apoi am început să vorbesc cu tatăl lui. N-au trecut nici opt minute și, vesel, Dominic a revenind mi-a spus:

- Dacă vreți, recit acum pagina.

Am luat cartea și, spre surprinderea mea, mi-am dat seama că nu studiase pagina dată numai din punct de vedere literar, dar că înțelegea foarte bine și sensul lucrurilor cuprinse în ea.

- Bravo, i-am spus, tu ai anticipat studiul lecției tale, iar eu anticipez răspunsul. Da, te voi lua la Torino și din ceasul acesta te vei număra printre copiii mei dragi; începe chiar de pe acum să te rogi lui Dumnezeu ca el să ne ajute să facem voința sa.

Neștiind cum să-și exprime mai bine mulțumirea și recunoștința, mi-a luat mâna, a strâns-o, a sărutat-o de mai multe ori și la urmă mi-a zis:

- Sper să mă port în așa fel încât să nu vă plângeți vreodată de purtarea mea."

Gândindu-se la cuvintele lui don Cugliero, în acea seară, don Bosco a trebuit să tragă concluzia că într-adevăr acel preot nu a exagerat. Dacă sfântul Alois s-ar fi născut între colinele de la Monferrato și ar fi fost fiul unor țărani, n-ar fi fost mai deosebit decât acest copil surâzător care dorea să devină o "haină frumoasă pentru a o oferi în dar Domnului".
 

 

 

© 2003-2007 - ProFamilia.ro - sit recomandat de Conferinta Episcopilor Catolici din Romania
situl include materiale cu diverse drepturi de autor: va rugam să le respectati
navigarea pe acest sit presupune acordul cu conditiile de folosire