pregateste pagina pentru tiparire

































 
 SFÂNTA SCRIPTURĂ 

Psalmii comentați
achizitionare: 19.02.2007; sursa: Editura Sapientia

Psalmul 14 (13)
Nebunia celor fără Dumnezeu

1 Maestrului de cor. Al lui David.

A spus nebunul în inima sa: "Nu este Dumnezeu!"
        S-au corupt, au săvârșit lucruri oribile;
        nu-i nimeni care să facă binele.
2 Domnul din ceruri privește spre fiii oamenilor,
        ca să vadă dacă este un înțelept,
        vreunul care să-l caute pe Dumnezeu.
3 Toți au rătăcit, s-au pervertit cu toții;
        nu-i nimeni care să facă binele,
        nu este nici măcar unul[a].

4 Oare nu știu toți cei ce săvârșesc fărădelegea,
        care devorează poporul meu cum ar mânca o pâine
        și pe Domnul nu l-au invocat?
5 Acolo vor tremura de spaimă,
        căci Dumnezeu este cu neamul celor drepți.
6 Ați râs de nădejdea celui sărman[b],
        dar Domnul este refugiul său.

7 Cine va da din Sion mântuirea lui Israel?
        Când va întoarce Domnul poporul său din robie,
        va tresălta Iacob și se va bucura Israel.

Protagonistul psalmului este ateul. Cuvântul ebraic nabal, cu care este desemnat acesta, este un termen clasic al vocabularului sapiențial, a cărui semnificație este multiplă: persoană inconștientă, iresponsabilă, nebună, absurdă, rea, imorală. Declarația acestui personaj este emblematică: "Nu este Dumnezeu!" (v. 1). Este vorba de o declarație de ateism practic: Dumnezeu nu este, acum, aici, în această situație istorică; nu se interesează și este departe, indiferent față de problemele omului și față de lume. Nici un angajament nu-l mai leagă de om, nici o alianță nu-l mai revelează ca o ființă personală, vie și operantă. Acest scepticism practic, această indiferență religioasă au ca urmare imediată indiferența morală; adică, negarea lui Dumnezeu înseamnă acțiune perversă, din punct de vedere social și moral. Psalmul nostru, asemenea teologiei profetice, nu pune problema în termeni de "cunoaștere-ignoranță", ci în termeni existențiali.

Cercetările cele mai recente au subliniat mai mult tonalitatea de rugăciune care însoțește protestul autorului împotriva celui nebun. Psalmul este o "constatare în ton de lamentație" străbătură de numeroase influențe, provenite din materiale și ideologii profetice și sapiențiale.

Cristos își întinde mâna sa milostivă către toți oamenii care, din diferite motive, în mod conștient sau nu, sunt victime ale acestei înșelătorii diabolice care este ateismul, și care îi pune împotriva lui Dumnezeu, a lui Cristos și a Bisericii sale.

Negarea lui Dumnezeu a luat, în viața lui Cristos, aspecte dramatice. Oamenii au reușit să-l subjuge pe Fiul lui Dumnezeu și l-au condus înaintea tribunalelor lor, l-au judecat, l-au condamnat și, în cele din urmă, l-au făcut să moară pe cruce.

Dar moartea lui Cristos a dat naștere, pe pământ, unei generații de oameni drepți și temători de Dumnezeu. Și această omenire nouă, care formează Biserica, trebuie să lupte împotriva generației celor "nebuni" care îl neagă pe Dumnezeu. Lupta este în plină desfășurare; psalmul prezice rezultatul: Dumnezeu este cu cei drepți și este refugiul lor și va face să se întoarcă poporul prizonier; în ziua aceea, "va tresălta Iacob și se va bucura Israel" (v. 7), adică poporul celor credincioși.

Împărțirea: titlu (v. 1a); lamentație cu privire la corupția generală (v. 1b-3); judecata divină (v. 4-6); antifona finală (v. 7).

Note:

[a] LXX și unele manuscrise grecești mai târzii introduc aici textul citat de sfântul Paul în Rom 3,13-18. De fapt, acest text este compus din Ps 5,10; 140,4; 10,7; Prov 1,16; Is 59,7-8; Ps 36,1.
[b] Alții traduc: asuprindu-l pe cel sărac, veți fi făcuți de rușine, căci...

Traducere, note și comentarii
de pr. Alois Bulai, pr. Anton Budău, pr. Iosif Răchiteanu
© Editura Sapientia
 

 

 

© 2003-2007 - ProFamilia.ro - sit recomandat de Conferinta Episcopilor Catolici din Romania
situl include materiale cu diverse drepturi de autor: va rugam să le respectati
navigarea pe acest sit presupune acordul cu conditiile de folosire