pregateste pagina pentru tiparire

































 
 SFÂNTA SCRIPTURĂ 

Drumul spre Emaus
achizitionare: 22.11.2008; sursa: CatholicNewsAgency.com

capitolul urmatorCuprinscapitolul anterior Sfânta Familie (Anul B)

Prima lectură: Geneza 15,1-6;21.1-3
Psalmul responsorial: Psalmul 104
A doua lectură: Evrei 11,8.11-12.17-19
Lectura evanghelică: Luca 2,22-40

Dacă vă numărați printre persoanele care se roagă Rozariul, veți recunoaște imediat lectura evanghelică din această duminică, luată din Luca, în sărbătoarea Sfintei Familii. Este al patrulea mister de bucurie: prezentarea lui Isus în templu. Cu Evanghelia lui Luca vom începe reflecția noastră.

 

Samuel și Isus

Unul dintre primele lucruri pe care aș dori să le precizez sunt câteva paralele uimitoare între relatarea nașterii și primii ani ai lui Samuel, respectiv ai lui Isus. 1) Ana este stearpă; Maria este fecioară (1Samuel 1,5; Luca 1,27). 2) Există profunde similarități între imnul de laudă cântat de Ana după conceperea și nașterea lui Samuel și Magnificatul Mariei (1Samuel 2,1-10; Luca 1,4-55). 3) Ana și Maria au dat numele copilului (1Samuel 1,20; Luca 1,31). 4) După ce l-a născut, Ana l-a dus pe Samuel la sanctuar și s-a întâlnit cu un preot bătrân pe nume Eli (1Samuel 1,20.24-28). După ce l-a născut, Maria l-a dus pe Isus la templu și s-a întâlnit cu bătrânul Simeon, care i-a binecuvântat (Luca 2,22-35).

5) Aflată la templu, Maria întâlnește o femeie pe nume Ana (Luca 2,36-38). Și la 1Samuel 2,22 se vorbește despre o femeie care, la fel ca Ana, "slujea la intrarea în cortul întâlnirii". 6) În ambele cazuri se menționează apoi întoarcerea acasă (1Samuel 2,20; Luca 2,39). 7) Ni se spune că Samuel "a crescut înaintea Domnului" și că "creștea mereu cu vârsta și era iubit și de Dumnezeu și de oameni" (1Samuel 2,21.26); Isus "creștea și Se întărea cu duhul, umplându-Se de înțelepciune și harul lui Dumnezeu era asupra Lui" și "sporea cu înțelepciunea și cu vârsta și cu harul la Dumnezeu și la oameni" (Luca 2,40.52). 8) Se pomenește despre mersul "în fiecare an" pentru a aduce jertfă (1Samuel 1,3.2,19; Luca 2,41).

Isus este prezentat ca noul și marele Samuel. Principala idee a acestor paralele este să arate că Isus, asemenea lui Samuel, este dedicat în întregime Domnului. Dorința Anei era ca Samuel "să fie înfățișat înaintea Domnului și să rămână acolo pe totdeauna" (1Samuel 1,22). Dar mai presus de toate este faptul că Isus e Domnul a cărui prezență se află între noi, pentru ca noi să putem să rămânem cu El pentru totdeauna.

 

Bătrânul Simeon

Acum să vorbim despre interacțiunea dintre Sfânta Familie și Simeon. Ni se spune că Simeon era "drept și cu frica lui Dumnezeu. El aștepta mângâierea lui Israel și Duhul Sfânt era asupra lui" (Luca 2,25). Bătrânul Simeon era drept (căutând să facă voia Domnului) și cu frica lui Dumnezeu. Aceasta exprimă modul în care el păzea legea Domnului, cu fidelitate, cu toată inima sa. Simeon aștepta mângâierea lui Israel. Aștepta împlinirea profețiilor lui Isaia, care spunea de exemplu: "Mângâiați, mângâiați pe poporul Meu... Iarba se usucă și floarea se veștejește, dar cuvântul Dumnezeului nostru rămâne în veac" (Isaia 40,1.8).

Duhul Sfânt i-a revelat lui Simeon că nu va muri până când nu îl va vedea pe Mesia, pe Cristos, cel uns. Atunci, luându-l pe Isus în brațe, a spus aceste frumoase cuvinte: "Acum eliberează pe robul tău în pace, Stăpâne, după cuvântul tău; căci ochii mei au văzut mântuirea ta" (Luca 2,30). Câți dintre noi ne-am gândi vreodată să spunem că am văzut mântuirea? Simeon ne învață aici ceva. Și noi, în special ca și creștini, vedem mântuirea la fiecare Liturghie. Asemenea lui Simeon și noi primim în mâini mântuirea, adică pe Isus. Să ținem minte că numele lui Isus înseamnă mântuirea lui Yahve. Ținând cont de aceasta și noi trebuie să putem să ne rugăm: "acum eliberează pe robul tău în pace".

Simeon folosește cuvinte care se inspiră mult din mesajul lui Isaia, mesaj despre speranța de mântuire a Israelului și a Neamurilor. Ne amintește de cuvintele lui Isaia: "Iată Sluga Mea pe Care o sprijin, Alesul Meu, întru Care binevoiește sufletul Meu. Pus-am peste El Duhul Meu și El va propovădui popoarelor legea Mea. [...] Eu, Domnul, Te-am chemat întru dreptatea Mea și Te-am luat de mână și Te-am ocrotit și Te-am dat ca legământ al poporului Meu, spre luminarea neamurilor; ca să deschizi ochii celor orbi, să scoți din temniță pe cei robiți și din adâncul închisorii pe cei ce locuiesc întru întuneric" (Isaia 42,1.6-7). Simeon se gândea probabil și la această profeție: "Apropia-voi mântuirea Mea, căci ea nu este departe și izbăvirea Mea nu va zăbovi. Atunci voi pune mântuirea Mea în Sion și slava Mea pentru Israel" (Isaia 46,13). Isus este acela care va prelua vocația lui Israel; de aceea El este mântuirea pentru Israel și lumina mântuirii pentru Neamuri.

 

Sirah

În întreaga lectură evanghelică din Luca ne întâlnim cu persoane care sunt drepte, care au păzit legea, care fac voia Domnului. Aceasta ne conduce spre lectura din Vechiul Testament, din Sirah. Pasajul din Sirah este o mai lungă reflecție asupra celei de-a patra porunci a Domnului: "cinstește pe tatăl tău și pe mama ta" (Ieșire 20,12). Sirah (numit și Ecleziasticul) se încadrează în ceea ce este considerată a fi literatura sapiențială a Vechiului Testament. Biblia Navarre ne spune: "S-ar putea spune că ideea centrală a cărții este dată la 15,1: 'cel care ține legea va dobândi înțelepciune', și că a fost scrisă pentru cei care doresc 'să dobândească cunoașterea, să fie pregătiți să trăiască după lege'" (Cărțile Sapiențiale, p. 383).

Cartea lui Sirah a fost scrisă în contextul unei lumi influențate foarte mult de cultura greacă, de către Isus Ben Sirah (Isus, fiul lui Sirah). Cartea a fost tradusă din ebraică în greacă de către nepotul său, al cărui nume nu este indicat în carte. A făcut acest lucru în timpul domniei lui Ptolemeu al III-lea Euergetes, din dinastia ptolemaică a Greciei, cândva prin anii 200 î.C. În carte există o chemare la fidelitate față de Dumnezeu prin tradițiile și legea Israelului, într-un context cultural în care evreul putea fi tentat să cedeze în fața aspectelor negative ale culturii grecești. Este folosită în lecturile din această duminică, în care sărbătorim Sfânta Familie, pentru a face legătura evidentă dintre împlinirea poruncilor de către Iosif și Maria, respectiv de către Simeon și Ana.

Știm că Isus va respecta porunca a IV-a toate zilele vieții lui. Ajunge să cităm că "le era supus (părinților)" (Luca 2,51). Dar în lectura noastră ni se spune că Simeon și Ana îi cinstesc pe tatăl și pe mama lui Cristos. De asemenea știm că în a patra poruncă Dumnezeu face o promisiune către cei care o vor respecta: "ca să-ți fie bine și să trăiești ani mulți pe pământul pe care Domnul Dumnezeul tău ți-l va da ție" (Ieșire 20,12). În Ieșire acest pământ este desigur la Țara Promisă a Canaanului, dar această Țară Promisă era doar pentru a indica spre mai marea Țară Promisă, gloria cerească. Putem vedea de ce Simeon se ruga: "Acum eliberează pe robul tău în pace, Stăpâne..." (Luca 2,29).

Date fiind toate acestea, și noi suntem învățați să îi cinstim pe Iosif și pe Maria, deoarece ei sunt tatăl și mama Domnului, dar și pentru că sunt, în mod mistic, tatăl și mama tuturor creștinilor. Dacă nu îi cinstim pe Iosif și pe Maria vom încălca porunca a IV-a și nu ni se va permite să intrăm în noua și mai marea Țară Promisă. Același lucru se aplică desigur și în cazul mamelor și taților noștri pământești. "Cel care cinstește pe tată se va curăți de păcat. Și ca acel care strânge comori, așa este cel care cinstește pe mama sa" (Sirah 3,3-4).

* * *

SF. FAMILIE: Isus, Maria și Iosif
Ss. Prunci Nevinovați, m.

LECTURA I
Abraham a crezut ce i-a spus Domnul și pentru aceasta Domnul l-a socotit drept și a încheiat un legământ cu Abraham.

Citire din cartea Genezei 15,1-6; 21,1-3
1 Cuvântul Domnului i-a fost adresat lui Abraham într-o viziune: "Nu te teme, Abrahame! Eu sunt scutul tău și răsplata ta va fi foarte mare!" 2 Abraham i-a răspuns: "Doamne Dumnezeul meu, ce-mi vei da, căci mă sting fără copii și moștenitorul casei mele este Eliezer din Damasc". 3 Și Abraham a continuat: "Tu nu mi-ai dat urmaș, de aceea moștenitorul va fi un rob din casa mea". 4 Atunci i-a fost adresat lui Abraham acest cuvânt al Domnului: "Nu el va fi moștenitorul tău!" 5 Apoi l-a condus afară și i-a zis: "Privește cerul și numără stelele, dacă poți". Și a continuat: "Atât de mulți vor fi urmașii tăi". 6 Abraham a crezut ce i-a spus Domnul și pentru aceasta Domnul l-a socotit drept. 21,1 Domnul a cercetat-o pe Sara, precum spuse-se și a făcut Domnul pentru Sara așa cum făgăduise. 2 Și a zămislit Sara și i-a născut lui Abraham un fiu la bătrânețea lui, la timpul când îi făgăduise Dumnezeu. 3 Și Abraham a pus fiului său, pe care i-l născuse Sara, numele Isaac.

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL Ps 104,1-2.3-4.6-7.8-9 (R.: 3b)
R.: Domnul Dumnezeul nostru este fidel față de legământul său.

1 Preamăriți-l pe Domnul și chemați numele lui
vestiți printre popoare lucrările lui!
2 Cântați-i cu glasul și din strune,
cugetați la toate faptele sale minunate! R.

3 Lăudați-vă cu numele lui cel sfânt,
să se bucure inima celor care-l caută pe Domnul!
4 Căutați fața Domnului și tăria lui,
căutați fața lui fără încetare! R.

6 Voi, seminția lui Abraham, slujitorii lui,
fiii lui Iacob, aleșii lui!
7 El este Domnul Dumnezeul nostru,
judecățile lui sunt pe tot pământul. R.

8 El își amintește în veac de legământul său,
de cuvântul pe care l-a rostit pentru o mie de generații,
9 de promisiunea făcută lui Abraham
și de jurământul pe care i l-a făcut lui Isaac. R.

LECTURA A II-A
Credința lui Abraham, a Sarei și a lui Isaac.

Citire din Scrisoarea către evrei 11,8.11-12.17-19
8 Datorită credinței, a ascultat Abraham de chemarea lui Dumnezeu și a plecat către o țară care urma să-i fie dată ca moștenire; a plecat fără să știe unde merge. 11 Datorită credinței chiar și Sara, deși era trecută de vârstă, a primit puterea de a deveni mamă, pentru că ea se gândise că Dumnezeu va fi credincios promisiunii făcute. 12 Iată pentru ce, dintr-un singur om - și acela aproape de moarte - au putut să se nască așa de mulți oameni, câte stele sunt pe cer și câte fire de nisip pe malul mării, încât nimeni nu-i poate număra. 17 Când a fost pus la încercare, datorită credinței, Abraham l-a oferit pe Isaac ca jertfă. El oferea pe fiul său unic, 18 după ce primise promisiunile și auzise acest cuvânt: "Din Isaac ți se vor naște urmași, care-ți vor purta numele". 19 El se gândea că Dumnezeu poate să ajungă până acolo, încât să învie morții. Iată pentru ce i-a fost redat fiul, și acesta era un fapt profetic.

Cuvântul Domnului

VERS LA EVANGHELIE Col 3,15a.16a.
(Aleluia) Pacea lui Cristos să domnească în inimile voastre.
Cuvântul lui Cristos să locuiască în voi în toată bogăția sa. (Aleluia)

EVANGHELIA
Copilul creștea plin de înțelepciune.

Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Luca 2,22-40
22 Când a sosit ziua fixată de Legea lui Moise pentru curățire, Iosif și Maria l-au dus pe Isus la Ierusalim, ca să-l pună înaintea Domnului, 23 precum este scris în Legea Domnului că orice întâi născut de parte bărbătească să fie închinat Domnului, 24 și să aducă jertfă o pereche de turturele sau doi pui de porumbel, precum este poruncit în Legea Domnului. 25 Era în acel timp în Ierusalim un om numit Simeon. Omul acesta era drept și cu frica lui Dumnezeu. El aștepta mângâierea lui Israel și Duhul Sfânt era asupra lui. 26 Duhul Sfânt îl înștiințase că nu va muri înainte de a-l vedea pe Cristos Domnul. 27 Din îndemnul Duhului, Simeon a venit la templu când părinții au adus înăuntru pe pruncul Isus, pentru a împlini ceea ce poruncea Legea cu privire la el. 28 Simeon l-a luat în brațe, l-a binecuvântat pe Dumnezeu și a zis: 29 "Acum eliberează pe robul tău în pace, Stăpâne, după cuvântul tău; 30 căci ochii mei au văzut mântuirea ta, 31 pe care ai pregătit-o înaintea tuturor popoarelor, 32 lumină pentru luminarea neamurilor și slava poporului tău Israel". 33 Tatăl și mama lui Isus se mirau de ceea ce se spunea despre el. 34 Simeon i-a binecuvântat și a zis către Maria, mama lui Isus: "Iată, acesta este pus spre căderea și spre ridicarea multora în Israel și ca un semn care va stârni împotrivire, 34 și prin sufletul tău va trece o sabie, ca să se descopere gândurile din multe inimi". 36 Mai era acolo și Ana, profetesa, fiica lui Fanuel, din seminția lui Așer. Ea trăise cu bărbatul ei șapte ani după căsătorie și ajunsese acum la adânci bătrâneți. 37 Fiind văduvă în vârstă de optzeci și patru de ani, ea nu se îndepărta de templu, slujind zi și noapte în post și rugăciune. 38 Venind și ea în ceasul acela, lăuda pe Dumnezeu și vorbea despre prunc celor care așteptau mântuirea în Ierusalim. 39 După ce au împlinit tot ce poruncea Legea Domnului s-au întors în Galileea, în cetatea lor, Nazaret. 40 Iar copilul creștea și se întărea, înainta în înțelepciune și harul lui Dumnezeu era asupra lui.

Cuvântul Domnului

texte semnate de Brian Pizzalato
Director cu Cateheza în Dieceza de Duluth, SUA
pentru CatholicNewsAgency.com


 

 

 

© 2003-2007 - ProFamilia.ro - sit recomandat de Conferinta Episcopilor Catolici din Romania
situl include materiale cu diverse drepturi de autor: va rugam să le respectati
navigarea pe acest sit presupune acordul cu conditiile de folosire