pregateste pagina pentru tiparire

































 
 SFÂNTA SCRIPTURĂ 

Drumul spre Emaus
achizitionare: 22.11.2008; sursa: CatholicNewsAgency.com

capitolul urmatorCuprinscapitolul anterior A șaptesprezecea duminică de peste an (Anul B)

Prima lectură: 2Regi 4,42-4
Psalmul responsorial: Psalmul 144
A doua lectură: Efeseni 4,1-6
Lectura evanghelică: Ioan 6,1-15

Introducere

În următoarele cinci duminici din timpul de peste an (a șaptesprezecea - a douăzeci și una) lecturile evanghelice nu vor fi luate din Evanghelia lui Marcu, ci din foarte importantul capitol al șaselea al Evangheliei lui Ioan. În această duminică lectura evanghelică este luată de la Ioan 6,1-15.

Un aspect important care trebuie menționat înainte de a comenta întregul capitol al șaselea de la Ioan în următoarele cinci duminici este faptul că contextul general a ceea ce se întâmplă ne este dezvăluit în Ioan 6,4: "Iar Paștele, sărbătoarea iudeilor, era aproape". Aceasta este a doua dintre cele trei celebrări de Paște care au avut loc în timpul activității publice a lui Isus. Matei, Marcu și Luca ne vorbesc doar despre al treilea Paște a lui Isus, când El a instituit Euharistia și preoția noului legământ. Ioan ne vorbește despre toate trei (cf. Ioan 2,13; 6,4; 11,55). Faptul că totul se petrece în timpul Paștelui ne oferă o cheie interpretativă pentru acțiunile care au loc și pentru semnificația lor.

Paștele este cel mai semnificativ eveniment pentru poporul Vechiului Testament. Pentru o relatare amplă a ritualului pascal, citiți Exod 12. Iată câteva puncte importante: 1. Un miel fără cusur trebuia să fie jertfit, în funcție de cât de mult putea mânca fiecare om. 2. Întreaga adunare trebuia să se reunească pentru jertfirea mieilor. 3. Sângele mielului trebuia să fie pus pe ușorii și pragul cel de sus al ușii casei unde urmau să mănânce mielul cu azimă. Sângele urma să fie un semn al salvării fiilor întâi născuți ai lui Israel. 4. Paștele era "spre pomenire... sărbătoarea Domnului, din neam în neam; ca așezare veșnică s-o prăznuiți" (Exod 12,14).

5. În directă legătură cu Paștele li se cere să celebreze și o sărbătoare a azimei, "ca așezământ veșnic" (Exod 12,17). 6. Se poate de asemenea arăta că după ce Dumnezeu le-a spus ce să facă, "s-a plecat poporul și s-a închinat" (Exod 12,27). Paștele erau legate de închinarea la Dumnezeu. 7. Doar cei care erau circumciși, semnul legământului dat lui Avraam, puteau mânca mielul de Paște. Vom avea ocazia în săptămânile următoare să arătăm cum se leagă toate acestea cu capitolul 6 din Evanghelia lui Ioan 6, dar acest context trebuie avut în vedere când citim această secțiune crucială a ei.

 

Hrănirea celor cinci mii de oameni

În partea de început a capitolului 6, citită în această duminică, Isus hrănește cinci mii de oameni. Direcția în care se îndreaptă toate acestea este spre a înțelege și crede în ceea ce va face Isus la a treia celebrare pascală din cei trei ani de activitate publică, când va transforma pâinea și vinul în Trupul și Sângele Său, oferind în mod miraculos hrană divină pentru întreaga omenire, în toate secolele ce vor urma. Într-un anumit sens, hrănirea celor cinci mii este nimica în comparație cu ceea ce va face în instituirea Euharistiei, oferindu-ne Trupul și Sângele său chiar și în ziua de astăzi. Acesta este un miracol!

Totuși, hrănirea celor cinci mii ne pregătește pentru ceea ce va face Isus un an mai târziu. Tot ceea ce auzim în relatarea lui Ioan este similar cu ceea ce vom auzi în cadrul instituirii Euharistiei. Iată paralelele pe care trebuie să le avem în minte (putem căuta în oricare dintre relatările instituirii Euharistiei de la Matei, Marcu sau Luca): este sărbătoarea Paștelui; prezența lui Isus și a Apostolilor; toți sunt așezați; prezența pâinii; Isus ia pâinea și mulțumește; hrana este împărțită și mâncată. La sfârșitul lecturii din această duminică, după înmulțirea miraculoasă a pâinilor și a peștilor, poporul proclamă: "Cu adevărat, acesta este profetul care vine în lume!" (Ioan 6,14b). Reacția poporului nu se referă la faptul că Isus este un profet, ci profetul.

De ce este importantă această frazeologie? Deoarece Poporul lui Dumnezeu îl aștepta pe profetul asemenea lui Moise, despre care el însuși a vorbit în Deuteronom. "Prooroc din mijlocul tău și din frații tăi, ca și mine, îți va ridica Domnul Dumnezeul tău: pe Acela să-L ascultați" (18,15). Apoi Domnul spune: "Eu le voi ridica Prooroc din mijlocul fraților lor, cum ești tu, și voi pune cuvintele Mele în gura Lui și El le va grăi tot ce-I voi porunci Eu" (18,18). Isus este profetul. Atunci Isus este de asemenea noul și mai marele Moise (cf. Fapte 3,22-23, 7,37) - fapt care va continua în lectura de săptămâna viitoare din Evanghelia lui Ioan, când va fi adus în atenție episodul cu Moise și mana din timpul Exodului.

* * *

DUMINICA a 17-a de peste an
Ss. Ioachim și Ana

LECTURA I
Vor mânca și va mai rămâne.

Citire din cartea a doua a Regilor 4,42-44
În zilele acelea, 42 a venit un bărbat din Baal-Salisa la Elizeu, omul lui Dumnezeu, și i-a adus douăzeci de pâini de orz și grâu proaspăt, din noua recoltă, într-un sac. Elizeu a poruncit servitorului său: "Dă-le oamenilor să mănânce!" 43 Servitorul i-a răspuns: "Cum o să ajungă acestea la o sută de oameni?" Elizeu a stăruit: "Dă-le să mănânce, căci așa vorbește Domnul: «Vor mânca și va mai rămâne!» 44 Le-a pus deci în fața oamenilor iar ei au mâncat și a mai rămas, așa cum spusese Domnul.

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL Ps 144,10-11.15-16.17-18 (R.: cf. 15)
R.: Doamne, tu ne dai hrană la vreme potrivită.
10 Să te laude pe tine, Doamne, toată făptura
și sfinții tăi să te binecuvânteze;
11 să proclame slava împărăției tale
și să-ți facă cunoscută puterea. R.

15 Ochii tuturor se îndreaptă plini de speranță spre tine,
tu le dai hrană la vreme potrivită;
16 tu deschizi mâinile tale
și saturi cu dărnicie orice vietate. R.

17 Drept este Domnul pe toate căile sale,
milostiv în toate lucrările sale.
18 Domnul este alături de cei care-l cheamă,
alături de cei care-l cheamă din toată inima. R.

LECTURA A II-A
Este un singur trup, un singur Domn, o singură credință, un singur botez.

Citire din Scrisoarea sfântului apostol Paul către Efeseni 4,1-6
Fraților, 1 eu cel întemnițat pentru Domnul, vă rog să urmați cum se cuvine chemarea pe care ați primit-o de la Dumnezeu; 2 fiți smeriți, blânzi, răbdători, îngăduiți-vă cu iubire unii pe alții, 3 străduiți-vă, să păstrați unitatea Duhului prin legătura păcii. 4 Este un singur trup, un singur Duh, după cum una este speranța pe care ați primit-o: aceea a chemării voastre. 5 Este un singur Domn, o singură credință, un singur botez, 6 un singur Dumnezeu, Tată al tuturor, care domnește peste toate, lucrează prin toți și este prezent în noi toți.

Cuvântul Domnului

ALELUIA Lc 7,14
(Aleluia) Un mare profet s-a ridicat printre noi și Domnul l-a vizitat pe poporul său. (Aleluia)

EVANGHELIA
Au împărțit celor care ședeau cât a voit fiecare.

Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Ioan 6,1-15
În acel timp, 1 Isus a trecut dincolo de Lacul Tiberiadei, numit și Marea Galileii. 2 O mare mulțime mergea după el, pentru că văzuse minunile pe care le făcea cu cei bolnavi. 3 Isus s-a suit pe munte și acolo s-a așezat împreună cu ucenicii săi. 4 Paștele, marea sărbătoare a iudeilor, era aproape. 5 Deci ridicându-și Isus ochii și văzând că vine către el mulțime mare, a zis către Filip: "De unde vom cumpăra pâine, ca să mănânce aceștia?" 6 El spunea aceasta numai ca să-l încerce, căci el știa ce avea să facă. 7 Filip i-a răspuns: "Pâine de două sute de dinari n-ar ajunge ca să ia fiecare câte puțin". 8 Andrei, fratele lui Simon Petru, unul dintre ucenici, i-a zis: 9 "Este aici un băiat care are cinci pâini de orz și doi pești. Dar ce sunt acestea la atâta lume?" 10 Isus a zis: "Spuneți oamenilor să se așeze. Era iarbă multă în acel loc. S-au așezat deci un număr în care numai bărbații erau cam la cinci mii. 11 Atunci Isus a luat pâinile și, după ce a mulțumit, le-a împărțit celor ce ședeau jos; de asemenea și din pești cât a voit fiecare. 12 După ce s-au săturat, a zis ucenicilor săi: 13 "Adunați firimiturile ce au rămas, ca nimic să nu se piardă". Au adunat și au umplut douăsprezece coșuri cu firimiturile rămase de la cei care au mâncat din cele cinci pâini de orz. 14 Iar oamenii, văzând minunea pe care a făcut-o Isus, ziceau: "Acesta este într-adevăr profetul care trebuie să vină în lume". 15 Cunoscând Isus că au de gând să vină să-l ia cu sila și să-l facă rege, s-a retras din nou pe munte, el singur.

Cuvântul Domnului

texte semnate de Brian Pizzalato
Director cu Cateheza în Dieceza de Duluth, SUA
pentru CatholicNewsAgency.com


 

 

 

© 2003-2007 - ProFamilia.ro - sit recomandat de Conferinta Episcopilor Catolici din Romania
situl include materiale cu diverse drepturi de autor: va rugam să le respectati
navigarea pe acest sit presupune acordul cu conditiile de folosire