pregateste pagina pentru tiparire

































 
 SFÂNTA SCRIPTURĂ 

Drumul spre Emaus
achizitionare: 22.11.2008; sursa: CatholicNewsAgency.com

capitolul urmatorCuprinscapitolul anterior A doisprezecea duminică de peste an (Anul B)

Prima lectură: Iob 38,1.8-11
Psalmul responsorial: Psalmul 106
A doua lectură: 2Corinteni 5,14-17
Lectura evanghelică: Marcu 4,35-41

Introducere

"Cine este oare acesta, că și vântul și marea îl ascultă?" (Marcu 4,41). Acest verset încheie lectura evanghelică pentru a douăsprezecea duminică de peste an. O întrebare similară, deși retorică, îi este pusă lui Iov de către Domnul care îi vorbește "din sânul vijeliei" (Iov 38,1). "Cine a închis marea cu porți... și a zis: 'Până aici vei veni și mai departe nu te vei întinde, aici se va sfărâma trufia valurilor tale'?" (Iov 38,8.11).

De cine ascultă vântul și marea? Cine oprește trufia valurilor mării? Răspunsul clar la ambele întrebări este Dumnezeu, cel care a creat marea din nimic. "Și a zis Dumnezeu: 'Să se adune apele cele de sub cer la un loc și să se arate uscatul!' Și a fost așa... Uscatul l-a numit Dumnezeu pământ, iar adunarea apelor a numit-o mări. Și a văzut Dumnezeu că este bine" (Geneză 1,9-10).

Marcu încearcă să ne arate că Cristos este cu adevărat Dumnezeu, creatorul întregului univers, cel care poate scoate ordine din haos. Biserica face același lucru alăturând lectura din Marcu cu lectura din Iov. Isus este cu adevărat divin. Mary Healy observă în cartea sa, "Evanghelia lui Marcu": "El [Isus] nu se roagă pentru ca Dumnezeu să calmeze furtuna, ci îi poruncește El însuși cu autoritate suverană: "Potolește-te! Taci!"

 

Fundalul Vechiului Testament

După cum am văzut în cartea lui Iov, și alte părți din Vechiul Testament, în particular Psalmii, îi atribuie doar lui Dumnezeu autoritatea asupra mării. "Tu [Doamne] stăpânești puterea mării și mișcarea valurilor ei Tu o potolești" (Psalm 89,9). "Mai mult decât glasul apelor clocotitoare, mai mult decât zbuciumul neasemuit al mării, minunat este, întru cele înalte, Domnul" (Psalm 93,4). Ajungem apoi la psalmul responsorial pentru această duminică, luat din Psalmul 107,23-31. "Au strigat către Domnul în necazurile lor și din nevoile lor ia izbăvit și i-a poruncit furtunii și s-a liniștit și au tăcut valurile mării" (v. 29). Vă încurajez să recitiți întregul psalm responsorial. Cu aceasta ajungem să înțelegem că Isus este cu adevărat Dumnezeu.

 

Isus, un Iona mai mare

În Evanghelii, Isus este prezentat ca un nou și mai mare Iona. Isus spune despre sine însuși: "aici este unul mai mare decât Iona" (Luca 11,32). Acest lucru este arătat într-un alt mod de interes. Este vorba despre câteva paralele între ceea ce s-a întâmplat cu Iona și liniștirea mării de către Isus în Marcu 4,35-41. În ambele evenimente: 1. Oamenii merg pe mare cu barca. 2. Sunt prinși de o furtună. 3. Cineva este găsit dormind. 4. Marinarii sunt înspăimântați. 5. Marinarii se roagă la Domnul. 6. Iona, și apoi Isus, are un rol esențial în a aduce o mare liniște. 7. Marinarii sunt uimiți de ceea ce s-a întâmplat. Diferența pe care o vedem în aceste două evenimente este aceea că nu Iona a fost cel care a liniștit marea, ci Domnul. Apoi îl avem pe Isus, Domnul, ca fiind cel care liniștește marea. Avem aici două miracole asupra naturii înfăptuite de Dumnezeu.

 

Continuarea reflecțiilor

Desigur, mai sunt și alte lucruri pe care le putem învăța din acest pasaj al Evangheliei lui Marcu. Sf. Augustin spune că acest episod pe mare semnifică drama vieții creștine. "Toți copiii lui Dumnezeu se îmbarcă cu Cristos într-o viață care este plină de furtuni periculoase, în special atacuri din partea unor spirite rele și ispite ale trupului. Trebuie să învățăm să avem zilnic încredere în Cristos, deoarece numai El poate să țină în frâu aceste forțe și să ne ducă în portul sigur al mântuirii".

În aceste timpuri cu furtuni periculoase, unul dintre cele mai importante lucruri pe care le putem face este ceea ce spune psalmul responsorial: "Au strigat către Domnul în necazurile lor" (107,28). Nu putem naviga de unii singuri în mijlocul furtunii sălbatice a vieții. Nu ne putem împotrivi răutății și curselor diavolului cu propriile noastre puteri. Doar Cristos, care este a doua Persoană a Preasfintei Treimi, este cel care ne poate "mântui de cel rău".

* * *

DUMINICA a 12-a de peste an
Sf. Alois de Gonzaga, călug.

LECTURA I
Aici se va sfărâma trufia valurilor tale.

Citire din cartea lui Iob 38,1.8-11
1 Din mijlocul furtunii Domnul i-a spus lui Iob: 8 "Cine a zăgăzuit marea între porți, când a țâșnit spumegând din sânul abisului, 9 când i-am făcut haina din nori și am înfășat-o cu scutece de negură? 10 Atunci i-am trasat hotare, i-am pus porți cu zăvoare 11 și i-am spus: "Până aici să vii! Mai departe să nu treci! Aici se va sfărâma trufia valurilor tale!"

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL Ps 106,23-24.25-26.28-29.30-31 (R.: 1)
R.: Să-l preamărim pe Domnul pentru lucrările sale minunate!
sau
Aleluia.

23 Cei care plecau pe mare în corăbii
și făceau negoț pe apele cele mari,
24 ei au văzut lucrările Domnului
și minunile lui în adâncuri. R.

25 El a poruncit și s-a pornit furtuna,
care a ridicat valurile mării:
26 se suiau spre ceruri, se prăbușeau în adâncuri;
sufletul celor din corabie se topea de groază. R.

28 Atunci, în spaima lor, au strigat către Domnul
și el i-a salvat din strâmtorarea în care se aflau:
29 a domolit furtuna și valurile s-au potolit. R.

30 Ei s-au bucurat că valurile s-au liniștit
și Domnul i-a adus la liman.
31 Să-l laude pe Domnul pentru bunătatea lui
și pentru minunile pe care le-a făcut
pentru fiii oamenilor. R.

LECTURA A II-A
Lume nouă a luat ființă.

Citire din Scrisoarea a doua a sfântului apostol Paul către Corinteni 5,14-17
Fraților, 14 dragostea lui Cristos pune stăpânire pe noi când ne gândim că unul a murit pentru toți și, ca atare, toți au murit. 15 Iar el a murit pentru toți, ca acei care trăiesc să nu mai trăiască pentru ei înșiși, ci pentru acela care a murit și a înviat pentru ei. 16 Așadar, noi, de acum înainte, nu mai privim pe nimeni cu ochi omenești. Chiar și pe Cristos, dacă l-am privit cu ochi omenești, acum nu-l mai privim astfel. 17 Cine se află în Cristos este o făptură nouă; lumea veche a trecut; o lume nouă a luat acum ființă.

Cuvântul Domnului

ALELUIA Lc 7,16
(Aleluia) Un profet mare s-a ridicat între noi; Dumnezeu a vizitat poporul său. (Aleluia)

EVANGHELIA
Cine este acesta, că până și marea îl ascultă?

Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Marcu 4,35-41
35 Isus vorbise toată ziua mulțimii în parabole. Seara a spus ucenicilor săi: "Să trecem pe malul celălalt". 36 Părăsind mulțimea, l-au luat pe Isus cu ei în barcă așa cum era. Și alte bărci l-au însoțit. 37 Deodată, s-a iscat o furtună puternică; valurile loveau barca atât de tare, încât a început să se umple cu apă. 38 Isus dormea în spatele bărcii, pe un căpătâi. Atunci l-au trezit și i-au spus: "Învățătorule, nu-ți pasă că pierim?" 39 Trezindu-se, a dojenit vântul și a spus mării: "Taci! Liniștește-te!" Vântul s-a potolit și s-a făcut o liniște deplină. 40 Isus le-a spus: "De ce sunteți așa de fricoși? Nu mai aveți credință?" 41 Ei, fiind cuprinși de o mare teamă, își spuneau între ei: "Cine este omul acesta, că până și vântul și marea îl ascultă?"

Cuvântul Domnului

texte semnate de Brian Pizzalato
Director cu Cateheza în Dieceza de Duluth, SUA
pentru CatholicNewsAgency.com


 

 

 

© 2003-2007 - ProFamilia.ro - sit recomandat de Conferinta Episcopilor Catolici din Romania
situl include materiale cu diverse drepturi de autor: va rugam să le respectati
navigarea pe acest sit presupune acordul cu conditiile de folosire