pregateste pagina pentru tiparire

































 
 SFÂNTA SCRIPTURĂ 

Drumul spre Emaus
achizitionare: 22.11.2008; sursa: CatholicNewsAgency.com

capitolul urmatorCuprinscapitolul anterior A treia duminică după Paști (Anul B)

Prima lectură: Fapte 3,13-15.17-19
Psalmul responsorial: Psalmul 4
A doua lectură: 1Ioan 2,1-5a
Lectura evanghelică: Luca 24,35-48

Introducere

Lectura evanghelică din această duminică din Sf. Luca continuă chiar după relatarea întâlnirii lui Isus cu cei doi discipoli pe "drumul spre Emaus". Isus le-a explicat Scripturile, "începând de la Moise și toți profeții..." (Luca 24,27). Isus a celebrat apoi Euharistia cu cei doi discipoli, iar la frângerea pâinii a dispărut din fața ochilor lor și ei și-au spus unul altuia: "Oare nu ne ardea inima în noi când ne vorbea pe drum și ne explica Scripturile?" (Luca 24,32). Înflăcărați de iubirea față de Scripturi și față de prezența euharistică a lui Cristos, ei pornesc imediat înapoi la Ierusalim, pentru a le spune și celorlalți. Ajungând la Ierusalim, îi găsesc pe cei unsprezece Apostoli adunați împreună. De aici continuă Evanghelia acestei duminici. "Iar ei le-au povestit cele de pe drum și cum l-au recunoscut la frângerea pâinii" (Luca 24,35).

 

Isus apare

În timp ce ei descriu întâlnirea lor cu Domnul, "El a stat în mijlocul lor și le-a spus: Pace vouă!" (Luca 24,36). Am explicat pe larg duminica trecută semnificația salutului de pace al lui Cristos. Să mergem deci mai departe și să vedem ce ne mai spune lectura evanghelică din această duminică. Ne spune că apostolii, la auzul salutului, au fost "speriați și cuprinși de teamă, credeau că văd un duh" (Luca 24,37). De aici mai departe începem să avem o înțelegere mai clară a lui Isus ca cineva care a înviat din morți. El nu este un duh, pentru că "duhul nu are carne și oase, cum mă vedeți pe mine că am", explică chiar Isus (Luca 24,39).

 

Șapte lecții din Înviere

Ce învățăm din această întâlnire cu Domnul înviat? Prima lecție este că Isus nu este asemenea cuiva care a murit. Când oricine altcineva moare, trupul se separă de suflet (de spirit). Trupul este într-un loc iar spiritul într-altul. Când un spirit apare, el nu apare însoțit de un trup. Samuel, de exemplu, după moarte, i-a apărut regelui Saul, dar ca un duh (cf. 1Samuel 28). A doua lecție este că Isus nu e ca și cei care au murit și au revenit la viață, precum Lazăr. Când Lazăr a revenit la viață era același vechi Lazăr, care fusese și înainte, fără să poată face ceva extraordinar. Isus, în schimb, poate să vină într-o cameră chiar și când ușile sunt închise (cf. Ioan 20,19). Apoi evident că Lazăr a murit din nou. Cristos însă nu va mai muri niciodată. Învierea lui Isus nu a însemnat o întoarcere la viața pământească.

A treia lecție ne vine de la Cristos prin arătarea rănilor răstignirii Sale. Învierea Sa a fost cu adevărat o înviere trupească. El nu este spirit pur. De asemenea, arătându-le rănile Sale le demonstrează că trupul său înviat este același trup care a trecut prin suferință și moarte. După cum ne spune Catehismul Bisericii Catolice, "acest trup autentic și real are în același timp însușirile noi ale unui trup glorificat: nu mai este situat în spațiu și timp, dar se poate face prezent în ce mod dorește, unde și când vrea" (nr. 645). A patra lecție vine din faptul că trupul înviat al lui Cristos are încă răni. De ce? Acestea sunt rănile care ne arată cât de mult ne iubește. Ne-a iubit până la moarte, iar rănile Sale ne amintesc de profunzimea infinită a iubirii Lui. A cincea lecție pe care o învățăm e că "Adevărul dumnezeirii lui Isus este confirmat de Învierea Lui. El spusese: 'Când veți înălța pe Fiul Omului, atunci veți cunoaște că Eu sunt'. Învierea Celui răstignit a demonstrat că El era cu adevărat 'Eu sunt', Fiul lui Dumnezeu și Dumnezeu însuși" (CBC, nr. 653).

În acest context trebuie să înțelegem că Învierea este lucrarea Preasfintei Treimi. Este adevărat să spunem că Dumnezeu Tatăl, prin puterea Sa divină, l-a ridicat pe Fiul Său din moarte. Așa după cum îl auzim pe Petru spunând în Faptele Apostolilor, referindu-se la Tatăl: "Dumnezeu l-a înviat" (2,24). Este de asemenea adevărat să spunem că Duhul Sfânt, prin puterea Sa divină, l-a ridicat din morți. Sf. Paul ne spune că Duhul Tatălui este cel care l-a ridicat pe Isus din moarte (cf. Romani 8,11). Dar este la fel de adevărat să spunem că Cristos, prin puterea Sa divină, s-a ridicat pe Sine din moarte. Isus spune: "De aceea mă iubește Tatăl, pentru că îmi dau viața pentru ca s-o iau din nou. [...] Am putere să o dau și am putere să o iau din nou" (Ioan 10,17-18). De asemenea, referindu-se la trupul Său, Isus spune: "Dărâmați acest templu și în trei zile îl voi ridica!" (Ioan 2,19).

A șasea lecție este că "Învierea lui Cristos este împlinirea făgăduințelor Vechiului Testament și ale lui Isus însuși din timpul vieții sale pământești. Expresia 'după Scripturi' arată că Învierea lui Cristos a împlinit aceste profeții" (CBC, nr. 652). Faptul că Isus nu a abolit Vechiul Testament ci l-a împlinit este cel mai clar în aparițiile Învierii. Pe drumul spre Emaus, "începând de la Moise și toți profeții, le-a explicat din toate Scripturile cele referitoare la El" (Luca 24,27). În lectura evanghelică pentru această duminică, Isus spune: "trebuie să se împlinească toate cele scrise despre mine în Legea lui Moise, în Profeți și în Psalmi" (Luca 24,44). De interes vital este și faptul că El "le-a deschis mintea ca să înțeleagă Scripturile" (Luca 24,45). Un aspect important de evidențiat este că Scripturile despre care se vorbește aici sunt ceea ce noi acum numim Vechiul Testament. Acesta este indispensabil pentru înțelegerea Noului Testament. Nimeni nu îl va înțelege vreodată pe deplin pe cel Nou dacă nu pornește de la cel Vechi.

Mai vedem un aspect crucial: continuitatea planului lui Dumnezeu. Planul Său, de-a lungul istoriei, este să ne salveze prin Unicul Său Fiu. A șaptea lecție pe care o învățăm este că învierea lui Cristos e izvorul viitoarei învieri a omenirii la sfârșitul veacurilor. "Dacă Duhul celui care l-a înviat pe Isus Cristos din morți locuiește în voi, cel care l-a înviat pe Cristos din morți va învia și trupurile voastre muritoare, prin Duhul lui care locuiește în voi" (Romani 8,11). Catehismul ne răspunde la câteva întrebări care privesc acest ultim punct despre învierea trupului. "Ce înseamnă 'a învia'? [...] Dumnezeu, în atotputernicia sa, va reda în mod definitiv viața incoruptibilă trupurilor noastre, unindu-le cu sufletele noastre prin puterea Învierii lui Isus" (nr. 997).

Și continuă: "Cine va învia? Toți oamenii care au murit: 'Cei care au făptuit cele bune, spre învierea vieții, iar cei care au făcut cele rele, spre învierea osândei'" (nr. 998; Ioan 5,29). Astfel, la sfârșitul veacurilor, fiecare își va primi trupul înapoi. Vom fi, fie în rai, fie în iad, împreună cu trupul nostru. În fine, Catehismul pune întrebarea cum vom fi înviați. "Cristos a înviat cu trupul Său: 'Priviți mâinile și picioarele mele: Eu sunt'; dar nu s-a întors la o viață pământească. La fel, în El 'toți vor învia cu trupul pe care îl au acum', dar acest trup va fi transfigurat 'în trup de slavă', în 'trup spiritual'" (nr. 999).

 

Martori

La sfârșitul pasajului evanghelic din această duminică Isus spune: "Așa este scris: Cristos trebuia să sufere și să învie din morți a treia zi și să fie predicată convertirea în numele lui spre iertarea păcatelor la toate popoarele. Începând din Ierusalim, voi veți fi martorii acestor lucruri" (Luca 24,46-47). Cei doi discipoli întorcându-se din Emaus pentru a vorbi despre lucrurile minunate care tocmai i s-au întâmplat, Isus îi trimite acum pe ceilalți discipoli ca martori la tot ceea ce au văzut, și ei trebuie să predice pocăința și iertarea păcatelor. Luca așează astfel fundamentul la ceea ce va relata în cartea Faptelor Apostolilor. Ei trebuie să înceapă în Ierusalim și să predice la toate națiunile.

În Fapte, Isus le spune apostolilor: "când va veni Duhul Sfânt asupra voastră, voi veți primi o putere și îmi veți fi martori în Ierusalim, în toată Iudeea și Samaria, și până la marginile pământului". (1,8). Acest lucru este relatat în cartea Faptelor Apostolilor. Și noi, asemenea Apostolilor, suntem chemați să fim martori ai lui Cristos. Trebuie să fim însă ferm înrădăcinați în Scriptură. Să ne rugăm așadar pentru ca Isus să ne deschidă inimile pentru a înțelege Scriptura.

* * *

DUMINICA a 3-a a Paștelui
Ss. Anaclet și Marcelin, pp. m.

LECTURA I
L-ați omorât pe autorul vieții, pe care Dumnezeu l-a înviat din morți.

Citire din Faptele Apostolilor 3,13-15.17-19
13 În zilele acelea, Petru a spus poporului: "Bărbați israeliți, Dumnezeul lui Abraham, Dumnezeul lui Isaac și Dumnezeul lui Iacob, Dumnezeul părinților noștri l-a preamărit pe slujitorul său Isus, pe care voi l-ați dat în mâinile lui Pilat și de care v-ați lepădat, deși Pilat era hotărât să-l elibereze. 14 Voi v-ați lepădat de Cel Sfânt și Drept și ați cerut să vi se grațieze un ucigaș; 15 l-ați omorât pe Creatorul vieții, dar Dumnezeu l-a înviat din morți; noi suntem martori ai acestui fapt". 17 De altfel, fraților, eu știu bine că din neștiință ați făcut aceasta, ca și mai marii voștri. 18 Dar Dumnezeu a împlinit astfel ceea ce vestise dinainte prin gura tuturor profeților, anume că Mesia avea să pătimească. 19 Deci convertiți-vă și întoarceți-vă la Dumnezeu, pentru ca să se șteargă păcatele voastre.

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL Ps 4,2.7.9 (R.: 7a)
R.: Arată-ne, Doamne, strălucirea feței tale.
sau
Aleluia.

2 Dumnezeule, mântuirea mea, când strig tu îmi răspunzi;
când sunt în strâmtorare, tu mă scoți în larg;
ai milă de mine, ascultă-mi rugăciunea. R.

7 Mulți spun: "Cine ne va arăta fericirea?"
Eu însă zic: "Fă să răsară peste noi
lumina feței tale, Doamne". R.

7 Eu mă culc și adorm în pace,
căci numai tu, Doamne, îmi dai liniște deplină
în locuința mea. R.

LECTURA A II-A
El este jertfa de ispășire pentru păcatele noastre și pentru ale lumii întregi.

Citire din Scrisoarea întâi a sfântului apostol Ioan 2,1-5a
1 Copilașii mei, vă scriu, ca să nu păcătuiți. Dar dacă a păcătuit cineva, avem mijlocitor la Tatăl, pe Isus Cristos cel drept. 2 El este jertfa de ispășire pentru păcatele noastre, dar nu numai pentru ale noastre, ci și pentru ale lumii întregi. 3 Prin aceasta știm că-l cunoaștem, dacă păzim poruncile lui. 4 Cel care zice: "Îl cunosc", dar poruncile lui nu le păzește, este un mincinos și-n el nu se află adevărul. 5a Iar cine păzește cuvântul lui, în acela cu adevărat dragostea lui Dumnezeu este desăvârșită.

Cuvântul Domnului

ALELUIA cf. Lc 24,32
(Aleluia) Doamne Isuse, explică-ne Scripturile;
fă ca inimile noastre să se aprindă când tu însuți ne vorbești. (Aleluia)

EVANGHELIA
Așa trebuia să pătimească Cristos și să învie din morți a treia zi.

Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Luca 24,35-48
În acel timp, 35 ucenicii, care s-au întors de la Emaus, au povestit celor unsprezece, care se aflau împreună cu ai lor, cele petrecute pe drum și cum l-au recunoscut pe Isus la frângerea pâinii. 36 Pe când vorbeau ei acestea, Isus a apărut în mijlocul lor și le-a zis: "Pace vouă!" 37 Cuprinși de uimire și de spaimă, credeau că văd un duh. 38 Isus le-a zis: "De ce sunteți tulburați și pentru ce se ridică astfel de gânduri în inima voastră? 39 Priviți mâinile mele și picioarele mele, că eu însumi sunt; pipăiți-mă și convingeți-vă căci un duh nu are nici carne și nici oase,precum mă vedeți pe mine că am". 40 Și zicând acestea, le-a arătat mâinile și picioarele. 41 Fiindcă, de bucurie și uimire nu le venea să creadă, le-a zis: "Aveți aici ceva de mâncare?" 42 Iar ei i-au dat o bucată de pește fript. 43 El a luat și a mâncat înaintea lor. 44 Apoi le-a zis: "Amintiți-vă de cuvintele pe care vi le-am spus pe când eram încă împreună cu voi: Trebuia să se împlinească toate cele scrise despre mine în Legea lui Moise, în profeți și în psalmi". 45 Atunci le-a deschis mintea ca să priceapă Scripturile. 46 Și le-a spus: "Așa este scris: Cristos trebuia să pătimească, să învie din morți a treia zi 47 și să se propovăduiască în numele lui pocăința spre iertarea păcatelor, la toate neamurile, începând de la Ierusalim. 48 Voi sunteți martori ai acestor lucruri".

Cuvântul Domnului

texte semnate de Brian Pizzalato
Director cu Cateheza în Dieceza de Duluth, SUA
pentru CatholicNewsAgency.com


 

 

 

© 2003-2007 - ProFamilia.ro - sit recomandat de Conferinta Episcopilor Catolici din Romania
situl include materiale cu diverse drepturi de autor: va rugam să le respectati
navigarea pe acest sit presupune acordul cu conditiile de folosire