pregateste pagina pentru tiparire

































 

 Revista "Familia creștină" - 01/2005 

ROLUL PĂRINȚILOR ÎN RELAȚIA COPIL-TELEVIZOR
interviu cu Cristina Trepcea,
membru al Consiliului Național al Audiovizualului
Familia creștină

Asociația Darul Vieții - TimișoaraCuprinsCum îi învățăm pe copii dăruirea de sine?

 

- Posturile tv au difuzat și difuzează două spoturi ale CNA care îndeamnă la respectarea marcajelor ce însoțesc emisiunile. Această inițiativă a fost motivată de studii efectuate în România privind efectele nocive ale mass-media asupra copiilor, sau doar de o aliniere la un standard internațional?

Cristina Trepcea: În condițiile în care imaginile au puterea pe care o au asupra adulților, cu atât mai considerabilă este forța acestora de întipărire în universul mental al copiilor. Nu cred că e nevoie de studii aprofundate de psihologie pentru a fi de acord că impactul imaginii - și în primul rând al celei televizate - asupra unei personalități în formare este copleșitor.

O cercetare care să demonstreze că lucrurile nu stau așa - că un minor poate fi expus oricăror producții audiovizuale fără ca aceasta să-i influențeze personalitatea - ar fi cu adevărat "revoluționară". În privința "efectelor nocive ale mass-media asupra copiilor" este vorba, desigur, de efectele pe care le poate avea o expunere nefiltrată, lipsită de discernământ, a copiilor la anumite produse media, și nu de o incriminare globală a mijloacelor de comunicare.

Decizia CNA privind protecția copiilor în cadrul serviciilor de programe corespunde unor standarde internaționale - în speță, celor ale Uniunii Europene - standarde care se bazează pe o experiență îndelungată în materie, inclusiv pe o expertiză științifică solidă. Desigur, Consiliul s-a sprijinit și se sprijină pe cercetări efectuate în România pe această temă. Aș aminti aici două cercetări comandate chiar de CNA: "Expunerea copiilor la programe radio și tv", realizată de Gallup România și Metro Media Transilvania, și "Evaluarea reprezentării violenței în programele audiovizuale", studiu realizat, în două etape, de Centrul de Studii Media și Noi Tehnologii de Comunicare de la Facultatea de Sociologie a Universității din București, în cursul anului trecut. Aceste studii și cercetări se găsesc pe site-ul Consiliului, www.cna.ro.

- Care este rolul concret al părinților în respectarea marcajelor de către copii?

- Cele două spoturi din campania inițiată de CNA își propun să crească gradul de conștientizare a ceea ce a stat la baza reglementărilor adoptate de CNA în domeniul protecției minorilor: faptul că relația dintre copil și televizor nu poate fi lăsată la voia întâmplării, ci se cuvine tratată cu atenție și cu responsabilitate. Orice demers din sfera reglementării, oricât de bine gândit, este van dacă nu se bucură de concursul părinților.

În privința modului de "negociere", în relația complexă dintre părinți, copii și programele tv, este greu de trasat linii stricte de conduită: fiecare părinte este, în principiu, în măsură să aprecieze abordarea cea mai adecvată, în funcție de personalitatea copilului. Nu trebuie ignorat nici riscul unui efect al "fructului interzis"; idealul ar fi, probabil, ca minora sau minorul să fie feriți de expunerea la programe nepotrivite fără să ajungă să aibă sentimentul că li se interzice accesul la ceva. În condițiile domestice concrete - cu copii care învață uneori să mânuiască telecomanda înainte de a termina de învățat să vorbească - un asemenea lucru este, desigur, greu de realizat. Dar marcajele se adresează, să nu uităm, înainte de toate părinților: e greu de imaginat că mulți copii de 15 ani vor pleca din proprie voință din fața televizorului când vor vedea marcajul "16".

- Ce trebuie să facă un părinte în fața marcajului AP (acord parental)? Ce îl poate ghida în a-și da sau nu acordul?

- Conform definiției din Decizia CNA privind protecția copiilor în cadrul serviciilor de programe, marcajul AP însoțește producții audiovizuale care conțin violență fizică, psihică sau de limbaj minimă ca durată, intensitate și număr de scene, sau nuditate fără conotații sexuale - și care pot fi vizionate de copii în vârstă de până la 12 ani numai cu acordul sau împreună cu părinții ori familia. Acord sau dezacord înseamnă, așa cum sugeram deja în răspunsul anterior, o decizie în funcție de cunoașterea pe care părintele o are asupra personalității minorului în cauză și în funcție de opțiunile educaționale pe care și le-a asumat.

Este locul să amintim că sistemul de marcaje stabilit de CNA are un rol informativ. În mod obiectiv, el nu poate impune: evident că dacă un părinte va considera că tot ce se transmite la televizor, la orice oră, este potrivit și poate fi urmărit de copilul său la orice vârstă, nu va intra nimeni peste el în casă să-l amendeze sau să-l oblige să schimbe canalul. CNA are competența și îndatorirea legală de a impune obligații legate de protecția minorilor radiodifuzorilor, și nu părinților. Felul în care aceștia din urmă înțeleg să-și îndeplinească responsabilitățile este "monitorizat" de alte instituții.

Ceea ce ne dorim, însă - în virtutea statutului de garant al interesului public în domeniul audiovizual conferit CNA - este ca părinții să decidă cu privire la programele urmărite de copii în cunoștință de cauză, bine informați și conștienți de importanța pe care o are această decizie.

- Marcajele la filme și emisiuni sunt puse de posturile tv pe baza regulilor furnizate de CNA? Sau direct de CNA?

- Criteriile de stabilire a marcajelor care însoțesc filmele și emisiunile difuzate de posturile din România sunt cele din Decizia CNA nr. 249/2004 privind protecția copiilor în cadrul serviciilor de programe, iar responsabilitatea stabilirii lor le revine radiodifuzorilor. În cadrul televiziunii publice există, din câte știm, o comisie formată din specialiști în domeniu, care vizionează și încadrează producțiile difuzate conform standardelor europene. Majoritatea producțiilor din spațiul european și american vin chiar de la producător cu indicații privind conținutul și vârsta de la care pot fi urmărite. Există, desigur, și site-uri specializate care prezintă încadrările, operate de diverse asociații și organisme recunoscute - surse pe care Direcția de Monitorizare a CNA le consultă atunci când apar dubii în legătură cu adecvarea marcajelor și a orei de difuzare a unor filme.

În funcție de contextul cultural specific, apar uneori diferențe de la o țară la alta. Astfel, de pildă, în Franța pare să se manifeste o toleranță mai mare decât în S.U.A. în legătură cu expunerea adolescenților la imagini cu un anumit conținut. Sperăm că formula aleasă de CNA - aceea de a lăsa posturilor responsabilitatea alegerii marcajelor - se va dovedi în continuare viabilă.

- Care sunt modalitățile de comunicare între CNA și public?

- Asemenea oricărei instituții aflate în slujba contribuabilului, și CNA are un serviciu de comunicare și relații publice care "procesează" solicitările de informații și sesizările primite din partea cetățenilor, a mass-media și a diverșilor parteneri instituționali. Această comunicare de zi cu zi se desfășoară în litera și spiritul prevederilor legale privitoare la transparență. În plus, Consiliul a inaugurat în 2003 un Centru de Informare și Documentare unde, într-o ambianță prietenoasă, oricine este interesat de fenomenul audiovizual are acces la o bibliografie la zi - lucrări de referință, documente europene, reglementări naționale și internaționale.

Pe site-ul CNA funcționează un forum destinat schimburilor de opinii și de idei între cei preocupați de problemele audiovizualului. Vizitatorii acestui forum pot intra adesea într-un dialog informal chiar cu președintele CNA, Ralu Filip. Dincolo de acestea, există, desigur, anumite mesaje pe care Consiliul dorește să le transmită către public - cum ar fi și acela de "sensibilizare" a părinților la marcajele care însoțesc filmele și, în general, la ideea că relației dintre minori și televizor trebuie să i se acorde atenția cuvenită. În acest scop, Consiliul organizează campanii, apelând, când este cazul, la companii de publicitate cu experiență. Se cuvine amintită aici și publicația CNA - Forum audiovizual - destinată în primul rând, dar nu exclusiv, unui public de specialitate.

* * *

86% din gospodării au în dotare un televizor color și aproape 70% recepționează programe de televiziune prin cablu sau satelit. 33% dintre copii au în camera lor un televizor în stare de funcționare, majoritatea color. În urban sunt mai multe televizoare color, mai multe gospodării ce dețin cel puțin două televizoare, mai multe gospodării conectate la televiziunea prin cablu (85% versus 36% în rural) și mai mulți copii care au televizor în camera lor.

Vizionarea programelor de televiziune reprezintă cel mai frecvent comportament de petrecere a timpului liber. Aproape 90% dintre copii se uită la televizor cel puțin 4-5 zile pe săptămână (79% zilnic sau aproape zilnic). Consumul de televiziune ca și principal comportament de petrecere a timpului liber este asociat cu o frecvență scăzută a lecturii. Copiii care se uită des la televizor, citesc puțin, iar cei care citesc frecvent se uită mai rar la televizor.

Aproape 30% dintre copii menționează televizorul ca opțiune preferată de petrecere a timpului liber. Joaca și televizorul reprezintă totodată și cele mai accesibile mijloace pentru a scăpa de plictiseală. Lectura de orice fel (carte, reviste, ziare) și activitățile culturale (cântatul la un instrument, mersul la cinematograf, concerte, teatru) sunt preferate de cel mult 3% dintre copii ca modalitate de distracție. Lectura cărților (54%) și vizionarea programelor de televiziune (29%) sunt considerate modalitățile preferate de învățare.

În timpul săptămânii copiii se uită la televizor în medie 151 de minute zilnic. În week-end durata medie de vizionare crește la 214 minute. Intervalul principal de vizionare este între ora 17 și 22 (75% dintre copii). După ora 22, peste 20% dintre copii se uită la televizor în medie aproape o oră. Sâmbăta și duminica, ponderea acestora crește la aproape 30%, iar durata medie de vizionare depășește o oră.

(din raportul Gallup România &
Metro Media Transilvania)

* * *

Un altfel de Știați că...?

Caseta din pagina 16, precum și această pagină, conțin informații preluate din raportul "Expunerea copiilor la programe radio și TV", menționat de dna Cristina Trepcea în interviul anterior și realizat de Gallup România și Metro Media Transilvania. Să vedem în continuare câteva lucruri "interesante", pe care poate nu le știm, luate din răspunsurile copiilor (6-14 ani) la întrebările ce au stat la baza studiului din anul 2004.

  • Care dintre următoarele lucruri ți-ar lipsi cel mai mult dacă nu ar mai exista?
    Televizorul - 53%; Calculatorul - 18%; Cărțile - 14%; Combina muzicală - 5%

  • La ce vârstă ai văzut prima oară un film porno/erotic?
    Sub 9 ani - 17%; 9-11 ani - 42%; 12-14 ani - 40%

  • La ce vârstă ai văzut prima oară un film de groază?
    Sub 9 ani - 29%; 9-11 ani - 49%; 12-14 ani - 19%

  • Cum îți place cel mai mult să te uiți la televizor?
    Singur - 48%; cu mama - 14%; cu fratele - 11%; cu sora - 9%; cu prietenii - 6%; cu tata - 5%

  • Care sunt emisiunile tale preferate, pe care vrei să nu le pierzi niciodată?
    Ciao Darwin - 20%; Surprize-surprize - 20%; Vacanța Mare - 12%; La bloc - 11%; Desene animate - 10%; Secrete de familie - 9%; Teo - 8%; Din dragoste - 8%; Iartă-mă - 8%

  • De obicei cu cine te uiți la aceste emisiuni preferate?
    Cu mama - 67%; cu tata - 51%; cu fratele - 37%; cu sora - 33%; cu bunicii - 13%

  • Care sunt personajele tale favorite la televizor?
    Tom și Jerry - 13%; Andreea Marin - 11%; Van Damme - 7%; Vacanța Mare - 7%

  • Dacă vrei să înveți ceva, la ce apelezi?
    La carte - 40%; la televizor - 15%; la teme - 11%

  • Dintre vedetele pe care le vezi la televizor, de care îți place atât de mult încât ai vrea să fii ca el/ea când vei fi mare? (top 5)

    Băieți

    Dan Negru
    Mircea Radu
    Van Damme
    Andreea Marin
    Adrian Mutu
    Fete

    Andreea Marin
    Andreea Bălan
    Thalia
    Teo
    Mihaela Rădulescu

  • Din dotarea camerelor copiilor
    Cărți (altele decât manualele) - 37%; Televizor color - 28%; Radio - 19%; Computer personal - 14%; Combină cu CD - 12%; Combină fără CD - 10%; Televizor alb-negru - 5%

 

 

 

© 2003-2007 - ProFamilia.ro - sit recomandat de Conferinta Episcopilor Catolici din Romania
situl include materiale cu diverse drepturi de autor: va rugam să le respectati
navigarea pe acest sit presupune acordul cu conditiile de folosire