pregateste pagina pentru tiparire

































 

 Revista "Familia creștină" - 07/2004 

CRĂCIUNUL, SĂRBĂTOARE A FAMILIEI
Marina Fara

Sapte copii, plus o revista si o agentieCuprins

 

Prefațăm suplimentul de Crăciun al revistei noastre cu câteva gânduri de bucurie.

Mai întâi, bucuria pe care o împărtășim cu Dumneavoastră, dragi cititori, observând că sărbătoarea așteptată în sufletele și în casele noastre rămâne în conștiința generală în adevărul ei: Nașterea Mântuitorului. Chiar dacă obiceiuri și imagini publicitare ce ne decorează viața zilnică încarcă spațiul public cu simboluri tot mai străine esenței evenimentului.

Apoi, gândul că fiecăruia dintre noi, dar mai ales fiecărei familii, îi este încredințată această taină, acest mister atât de mare: Dumnezeu a ales o familie pentru a veni, pentru a sălășlui printre noi, în chip de copil.

Și imediat, un gând privitor la răspunsul nostru, și anume bucuria de a-L descoperi mereu pe Dumnezeu în familiile noastre, în gesturile zilnice de iubire, pace, muncă, împărtășire a fericirii sau împărțire împreună a suferinței.

Bucuria cea mai mare pe care o celebrăm în sărbătoarea înstelată a Nașterii Domnului este miracolul vieții încredințat familiei; uimirea cu care descoperim că demnitatea familiei este deosebit de înaltă, prin faptul că, urmându-și vocația, devine "Sanctuar al vieții".

 

Pe adresa sitului nostru, www.ProFamilia.ro, au sosit ecouri ecumenice la primul număr al revistei, însoțite de urări de Crăciun. Această bucurie o ducem mai departe, împărtășind-o cu fiecare dintre Dumneavoastră, dragi cititori, dragi familii. Prime ecouri-daruri! Le așezăm în fața "ieslei" pe care am pregătit-o din gândurile, căutările, promisiunile înmănuncheate în paginile prezente și viitoare ale revistei.

Gândindu-ne la un obicei vechi în unele familii, și anume acela ca înainte de a primi daruri, copiii să-i aducă ei înșiși daruri lui Isus, fapte bune, pregătindu-i astfel ieslea în care se va naște, să visăm - noi, familiile creștine -, în sărbătoarea predilectă a viselor, că devenim constelația unei noi mentalități, care prețuiește mai mult civilizația iubirii decât pe aceea a obiectelor.

Și cum iubirea naște speranța, poate că într-o noapte de Crăciun, lumina cântată de îngeri va fi dorită atât de mult, încât ieslea copilului dumnezeiesc născut în suflete va rămâne permanent pentru ca această lumină să strălucească mereu pe chipurile și în gesturile oamenilor cu negrăita ei frumusețe...

Acest gând sună a colind... Dar ce altceva este colindul decât o mereu nouă anunțare a speranței?

 

În această speranță, vă dorim, dragi cititori, un Crăciun binecuvântat!
 

 

 

© 2003-2007 - ProFamilia.ro - sit recomandat de Conferinta Episcopilor Catolici din Romania
situl include materiale cu diverse drepturi de autor: va rugam să le respectati
navigarea pe acest sit presupune acordul cu conditiile de folosire