pregateste pagina pentru tiparire

































 
 RESURSE 

Colectorul de articole

Interviu cu Dwight Longenecker
luat de Robert Lazu

Din interviul publicat pe site-ul catholica.ro, dar și de pe alte site-uri unde pot fi găsite materiale scrise de tine, este evident că desfășori o intensă activitate de evanghelizare. Cum anume ai ajuns la aceasta inițiativă, din păcate, rar întâlnită între catolicii din Estul Europei?

Provenind dintr-un mediu protestant, evanghelizarea a fost întotdeauna pentru mine o parte importantă a vieții de credință. Am început prin a povesti care au fost rațiunile pentru care am devenit catolic, iar publicarea unei cărți pe această temă a fost urmată de publicarea altor câteva volume. Încercarea mea este, întotdeauna, aceea de a arăta cum poate fi credința catolică relevantă și vie pentru generația actuală, și de a furniza argumente în favoarea credinței, într-o manieră pozitivă, de la care pornind oamenii să o poată descoperi ei înșiși.

 

Pot fi regăsite ecouri din doctrina Papei Ioan Paul al II-lea despre "re-evanghelizare" în acțiunile pe care le întreprinzi?

Desigur. Ioan Paul al II-lea este una dintre personalitățile marcante ale epocii noastre. Istoria ne va arăta că a fost unul dintre cei mai mari papi, iar încurajările venite din partea sa pentru ca toți catolicii să se angajeze în favoarea noii evanghelizări este una dintre temele cheie ale pontificatului său. El însuși este un papă misionar și noi trebuie să ținem seama de cuvintele și acțiunile sale.

 

Ce raporturi ai, în ceea ce privește activitatea misionar-evanghelică, cu Biserica Catolică? Ai binecuvântarea vreunui Episcop sau o recunoaștere oficială a Bisericii pentru activitatea pe care o desfășori?

Nu ocup nici o funcție oficială în Biserica Catolică din Anglia și din Țara Galilor. Cu toate acestea, cooperez în calitate de voluntar cu C.A.S.E. ("Catholic Agency for Supporting Evangelisation" = Agenția Catolică pentru Susținerea Evanghelizării), care este o agenție oficială pentru evanghelizare formată din episcopi englezi.

 

Care sunt raporturile tale cu Conferința națională a Episcopilor din Anglia?

Sunt un simplu membru laic al Bisericii și nu am nici un fel de relații oficiale cu Conferința Episcopilor Catolici. Totuși, mai mulți episcopi cunosc activitatea pe care o desfășor și cred că mulți dintre ei susțin ceea ce fac.

 

Care anume sunt domeniile de misiune unde acționezi cu predilecție?

Activitatea mea principală constă în scrierea unor cărți și articole care sunt publicate în Anglia și în țara mea natală, S.U.A. De asemenea, sunt din ce în ce mai angajat în slujirea prin cuvânt - mărturisind povestea convertirii mele și încurajând noi forme de evanghelizare în grupuri parohiale, decanale și diecezane.

 

Poți descrie mai detaliat cum anume îți desfășori activitatea? De exemplu, care este publicul tău? Cum ajunge mesajul tău la oameni?

Munca mea este "part-time" deoarece, de asemenea, susțin o afacere și lucrez pentru o mică instituție catolică de caritate. Am deschis cu câțiva prieteni discuții despre credință prin e-mail. Totodată am fost implicat în dezbateri publice, la radio sau în chat-room-uri online. De asemenea, am avut privilegiul ca două din cărțile mele să fie publicate de edituri protestante. Acestea sunt cărți de "dezbatere", unde iau în discuție problemele credinței, alături de co-autori protestanți.

 

Am văzut că ai o implicare variată, în direcții de acțiune precum educația multi-media, lupta împotriva avortului, apologetica și misiunea evanghelică. Cum se explică faptul că nu ai o "specializare" mai strictă?

Am o mulțime de idei! Dar nu toate lucrările mele sunt active în acest moment. Unele sunt proiecte pe termen lung pe care le dezvolt în timp ce mă concentrez asupra altor acțiuni. Acum lucrez la pregătirea afacerii mele și la dezvoltarea implicării personale în opera de caritate. O altă activitate constantă a mea constă în elaborarea unor articole pentru diverse reviste și ziare.

 

Când vorbești despre afacerea în care ești implicat, la ce anume te referi, mai exact?

Afacerea noastră, "Working Hero" (www.workinghero.co.uk) folosește subiecte și personaje din filme pentru a arăta cum sunt posibile schimbări, pentru a motiva persoane și chiar colective ale unor companii să caute alternative și să facă modificări pozitive în viețile lor. Instituția noastră de caritate "Ordinary Hero" face același lucru pentru persoane individuale, și folosim această activitate pentru a ajuta deținuții din cadrul programelor de reintegrare, tinerii din medii dezavantajate și persoanele cuprinse în programe de recuperare după depășirea dependenței de droguri spre a face schimbări pozitive în viețile lor.

 

În interviul publicat pe site-ul catholica.ro am vazut că ai o poziție foarte nuanțată față de violența din mijloacele de comunicare socială. De fapt, care ar putea fi un criteriu clar de discernere a violenței?

Îmi pun această întrebare ținând cont de întreg contextul în care violența își are locul și în care descrierea violenței este sau nu explicită. Violența prin ea însăși - chiar aceea suficient de explicită - nu este necesarmente imorală. Reprezentările dramatice și marea literatură conțin întodeauna o cotă-parte de violență. Întrebarea care trebuie pusă e aceea dacă violența este sau nu tratată în mod just. A fost pedepsit criminalul sau a reușit să scape? Și-a luat persoana negativă pedeapsa meritată? I s-a făcut victimei sale dreptate? Acestea sunt întrebările cheie - nu doar pur și simplu prezența violenței.

 

Să rămânem puțin în domeniul comunicațiilor sociale. În România pornografia este un flagel incredibil de răspândit. Efectele unui erotism imoral se văd peste tot: în ziare și reviste, la televiziune și în limbajul cotidian, în comportamentul și vestimentația multor tineri și tinere. Conform experienței tale occidentale, din SUA și Anglia, cum se poate lupta împotriva acestor boli sociale?

Având, mai degrabă decât o atitudine negativă împotriva perversității, o atitudine pozitivă față de căsătorie, față de fertilitate, față de modestie și de puritate, ca și față de puterea unei noi vieți. Făcând astfel, vom arăta cât de sordidă, întunecată și pervertită este în realitate pornografia. Lumina vădește întodeauna întunericul. După cum spune o veche zicală, "De ce să blestemi întunericul când poți aprinde o lumânare?"

 

Am văzut că ai prezentat în mai multe ocazii materiale multimedia despre diferite teme. Care ar fi o bună direcție educativă pentru tinerii noștri în acest sens?

Media este, esențialmente, artă. Arta include toate marile discipline ale artelor frumoase, istoriei, muzicii etc., etc. De aceea e necesară cunoașterea temeinică a clasicilor literaturii într-o perspectivă universală. O solidă educație în domeniul culturii prin exemplele sale cele mai semnificative. O bună și solidă educație în domeniul artelor liberale care să prezinte tinerilor tot ceea ce este mai valoros din diferitele discipline și din diferitele forme artistice. Pornind de aici, ei vor putea avea o bază solidă, care le va permite să-și aducă unica și propria contribuție în domeniul artelor secolului XXI.

 

Care este impactul activității tale în lumea occidentală?

Îmi este greu să dau un răspuns, deoarece este dificil să spun câți oameni au citit vreuna din cărțile pe care le-am scris și ce impact au avut asupra lor. Am primit scrisori de mulțumire, în care anumite persoane mi-au mărturisit în scris că s-au convertit la Biserica Catolică datorită scrierilor mele, însă acest tip de evidență are un caracter ocazional.

 

În ce privește doctrina socială a Bisericii Catolice, cât de cunoscută și asumată este ea în mediile catolice pe care le cunoști?

Nu mă consider calificat pentru a răspunde la o asemenea întrebare.

 

Care a fost elementul decisiv care ți-a dezvăluit valoarea Tradiției Catolice?

Problema autorității. Protestanții au ales să creadă tot ce vor ei și folosesc versete din Biblie pentru a-și argumenta opiniile. În schimb autoritatea catolică este temeinică, istorică și universală.

 

Cum explici faptul că, în ciuda activității unor persoane ca tine și a altor asociații catolice, în Europa - după cum arată Papa Ioan Paul al II-lea în exortația Ecclesia in Europa - situația este caracterizată de "apostazia tăcută" a multor europeni?

Europa culege roadele a peste cinci sute de ani marcați de abaterea de la Creștinism. Această deviație este deopotrivă filosofică, politică, economică, educațională și teologică. Societatea noastră atee și seculară e pur și simplu rezultatul acestei deviații.

 

Care ar fi deficiențele activității catolicilor în re-evanghelizarea lumii contemporane?

Ne place să predicăm prea mult. Intenționăm adesea să oferim răspunsuri fără să realizăm că mulți oameni nu au pus niciodată întrebările respective. Trebuie să ne angajăm în activități care să-i determine pe oameni ca mai întâi să pună întrebările importante.

 

În ce privește situația catolicilor din S.U.A., cât de diferită este ea față de aceea a catolicilor europeni?

Biserica Catolică din Statele Unite ale Americii este puternic polarizată între "liberali" și "conservatori", într-o manieră necunoscută în Europa. Ambele tendințe sunt puternice și zgomotoase. În Europa Occidentală există o indiferență larg răspândită față de religie. Cred, în afara situației în care lucrurile s-ar schimba printr-o minune, că Occidentul creștin așa cum îl cunoaștem noi va muri pentru ca un nou fel de Creștinism să-și facă loc în Europa.

 

Există și în S.U.A. o "apostazie tăcută" a populației de credință catolică?

Nu într-o măsură atât de mare ca în Europa. Catolicii americani tind să fie zgomotoși, militând fervent pentru cauza lor - fie pentru cea liberală, fie pentru cea conservatoare. Catolicii superficiali din SUA au încetat în număr mare să mai frecventeze biserica, de aceea, acum, au rămas mai cu seamă cei care sunt angajați în slujba credinței lor.

 

Te rog să comentezi semnificațiile rezultatelor alegerilor din S.U.A., unde un președinte "pro-life" și "pro-familie" a câștigat clar cursa electorală.

51% dintre americani au votat în funcție de criterii morale. S-ar putea ca această determinare morală să ne ajute să oprim crima avortului. Totodată, mulți cetățeni se tem ca nu cumva aceeași determinare morală să nu fie întreținută spre a fi direcționată în alte scopuri cu care nu toți catolicii sunt de acord - cum ar fi moralitatea războiului din Irak sau moralitatea pedepsei cu moartea, ori profitul unei economii de piață necontrolate.

 

De ce ai ales să trăiești în Europa?

Mai întâi am dorit să fiu preot anglican și m-am simțit atras de cultura engleză. Cu toate acestea, odată ce am devenit catolic am dorit să întorc în SUA, însă soția mea englezoaică nu a dorit același lucru, și este mai ușor pentru noi să rămânem acum aici.

 

În încheierea dialogului nostru, pentru care îți mulțumesc foarte mult, te rog să transmiți un mesaj credincioșilor catolici români care vor citi aceste rânduri.

După cum a spus Sfântul Părinte Ioan Paul al II-lea, "Să nu ne fie frică!". Cred că Sfântul Duh călăuzește în mod constant Biserica din slavă în slavă, chiar dacă noi nu avem uneori ochi spre a vedea aceasta.
 

 

 

© 2003-2007 - ProFamilia.ro - sit recomandat de Conferinta Episcopilor Catolici din Romania
situl include materiale cu diverse drepturi de autor: va rugam să le respectati
navigarea pe acest sit presupune acordul cu conditiile de folosire