pregateste pagina pentru tiparire

































 
 RESURSE 

Colectorul de articole

Rugăciuni și expresii liturgice
Gabriel Catalan

Rugăciunea noastră cea de toate zilele

O reflecție personală și originală asupra unor expresii folosite în rugăciunile creștine cele mai cunoscute. Articolul ne ajută să aprofundăm sensul adânc al rugăciunilor, încât să înțelegem mai bine cuvintele rostite, uneori, mecanic.

Tatăl nostru sau Rugăciunea Domnului este rugăciunea pe care a rostit-o Domnul Isus Cristos atunci când, la insistențele ucenicilor săi, i-a învățat să se roage (Mt 6,5-13; Lc 11, 1-4). Putem spune că această rugăciune este cea mai importantă, mai cuprinzătoare și mai des folosită rugă creștină. Sfinții Părinți au explicat-o, iar teologii și exegeții biblici au comentat-o și analizat-o, în repetate rânduri, reușind prețioase observații și detalii fine, vrednice de a fi reproduse tratatele de mistică și spiritualitate creștină, inclusiv de Catehismul Bisericii Catolice (2759-2865).

Totuși, la sfârșitul mileniului 2, în preajma sau chiar în timpul Anului Jubiliar 2000, Conferința Episcopală Catolică din Italia a fost pe punctul de a adopta modificări semnificative ale acestei rugăciuni, propuneri de schimbări care merită a fi luate în seamă și de instituția omologă din România, și de ce nu, chiar și de Sfântul Sinod. Oricum, toți creștinii românofoni ar trebui să cunoască sensul precis al acestei rugăciuni și să caute soluții pentru cuvintele improprii, arhaismele și expresiile greșite nu atât gramatical, cât teologic.

În limba română Rugăciunea Domnească începe cu expresia "sfințească-se numele tău", deși ar trebui să fie clar pentru orice creștin sau chiar om simplu, de bun simț, că Dumnezeu, Tatăl nostru, este sfânt prin natura sa, neavînd nevoie de sfințire. Pasajul corect tradus ar putea fi "Tatăl nostru, care ești în ceruri, fie (cunoscut și) glorificat (lăudat, preamărit) numele tău sfânt".

O a doua expresie incorectă se găsește spre finalul rugăciunii, în românește sunând astfel: "... și nu ne duce pe noi în ispită". Ori, iarăși este elementar faptul că Dumnezeu nu duce pe nimeni la rău, în ispită, nu face rău nimănui, nici unei ființe, nu are nimic rău în El, nu poate fi ispitit de rău și nici nu întreține vreo legătură cu răul, ci dimpotrivă este drept, bun, iertător, desăvârșit, este Iubirea însăși; El este perfect și nu vrea/nu poate să ispitească pe om, ci doar permite, eventual, ca omul să fie încercat, ispitit, lovit de cel rău, de diavol sau/și de semenii săi. În concluzie, episcopatul catolic italian a stabilit că expresia corectă din punct de vedere dogmatic este "...și nu ne lăsa pe noi să cădem în ispită..." sau "... și nu ne abandona pe noi în ispită" (în sensul de a nu permite să cedăm ispitei și a ne aminti să-i cerem ajutorul pentru a fi întăriți în ispite și a ne ridica în cazul în care am fi căzut în păcat).

Desigur, Catehismul Bisericii Catolice (2807-2815 și 2846-2849) explică și precizează detaliat adevăratul înțeles al pasajelor în discuție; dar câți dintre creștinii simpli citesc, meditează și înțeleg aceste comentarii de mare profunzime teologică?! Mult mai simplu și mai eficient ar fi ca masa enoriașilor să învețe un text de rugăciune "nou", aprobat de autoritățile bisericești locale, cu scurte fraze modificate/traduse în mod impecabil, compatibile dogmelor creștine, Sfintelor Scripturi și Sfintei Tradiții a Bisericii Universale. Sperăm ca aceste scurte rânduri vor lămuri sau măcar îi vor incita pe cititori, care vor putea aprofunda meditația, utilizând Sfânta Scriptura și Sfânta Tradiție, iar episcopatul catolic și ortodox din România va dezbate chestiunea și va introduce, după propunerile modelului italian, măcar aceste modificări, dacă nu va decide și renunțarea la limbajul de origine greco-slavă sau pur și simplu arhaic din Liturghie, din alte rugăciuni, devoțiuni, rituri și ritualuri, ori din traducerile incorecte ale Bibliei.

Un alt exemplu ar fi expresiile "neprihănit zămislită", "Neprihănita Zămislire", care mi se par greu de înțeles, mai ales pentru tineri, mult mai clare fiind variantele latine: "imaculat concepută", "Imaculata Concepere". Alt exemplu este cuvântul arhaic/popular "maică" folosit pentru a desemna maternitatea Sfintei Fecioare Maria, deși absolut normal, din punct de vedere lingvistic și teologic, ar fi să se spună "mamă", "Mama lui Dumnezeu" (vezi rugăciunea Bucură-Te Marie).

În mod similar se impune, credem, ajustarea Crezului ('Simbolul credinței') în două aspecte: cele referitoare la Fecioara Maria și la Biserică. Astfel, mai întâi, în loc de "... și S-a născut din Maria Fecioară" (cum se spune de cei mai mulți credincioși) este preferabilă forma (consacrată și de Catehismul Bisericii Catolice, 456) "...și S-a născut din Maria Fecioara", căci nu este vorba despre o simplă fecioară, ci de Sfânta Maria, Fecioara prin definiție, care a fost concepută fără păcat strămoșesc, a rămas Imaculată în tot timpul vieții Sale, adică nu a avut și nu a făcut nici un păcat de moarte (ba chiar absolut nici un păcat, nici măcar din cele veniale, ușor iertătoare - vezi Catehismul Bisericii Catolice, 493), a fost și a rămas Fecioară și înainte și după conceperea și nașterea lui Isus Cristos, Fiul Unic al lui Dumnezeu Tatăl, fiind pe drept cuvânt numită de Biserică Născătoare de Dumnezeu și coparticipantă permanentă la misiunea salvifică a Răscumpărătorului omenirii (vezi Lumen Gentium, art. 52-69).

Apoi, la paragraful ce greșit se rostește "Cred într-una, sfântă, catolică și apostolică Biserică", corectă ar fi expresia "Cred una, sfântă, catolică și apostolică Biserică", deoarece nu credem într-o biserică, în Biserica în sine, ci credem ceea ce învață Biserica, credem Biserica (vezi Catehismul Bisericii Catolice, 750). În acest sens, recomandăm a se vedea și varianta în limba italiană a Credo-ului.

De asemenea, sugerăm să fie consultat Liturghierul în limba italiană pentru a se adopta, la ritualul împărtășaniei, în momentul din cadrul Liturghiei euharistice în care preotul arată credincioșilor Pâinea euharistică și îi invită la ospățul lui Cristos, formula "Doamne, nu sunt vrednic să particip la masa Ta sfântă, dar spune numai un cuvânt și sufletul meu va fi salvat/mîntuit", în loc de "Doamne, nu sunt vrednic să intri sub acoperămîntul/acoperișul meu, dar spune numai un cuvânt și se va tămădui sufletul meu", credincioșii putând conștientiza mai bine participarea lor la masa/cina Domnului, adică împărtășirea lor cu sfânta taină a Euharistiei (Trupul și Sângele lui Cristos, Om adevărat și Dumnezeu adevărat).

În mod similar, atragem atenția asupra formulei eronate, generatoare de confuzii periculoase, "adorarea sfintei Cruci", folosită în celebrarea Patimii Domnului din Vinerea Sfântă (vezi Liturghierul Roman, 258-260), în loc de expresia corectă "venerarea Sfintei Cruci", pentru că doar Unicul Dumnezeu trebuie să fie adorat, sfinții, îngerii Domnului și imaginile divine (icoane, statui, crucifixe) putând să primească din partea oamenilor numai venerație, adică o cinstire inferioară adorației, păstrată exclusiv pentru cinstirea Divinității (Sfintei Treimi); în mod paradoxal, același Liturghier, tradus în românește, utilizează în aceeași frază, pentru a descrie aceeași acțiune, atât termenul adorare, cât și pe cel de venerare: "La adorarea Crucii, preotul, clerul și credincioșii vin într-un fel de procesiune și venerează Crucea printr-o îngenunchere simplă sau prin alt semn adecvat, conform obiceiului locului, de exemplu sărutând-o" (p.259), iar clerul rareori explică semnificația acestui gest, nefăcând în mod clar diferența dintre adorarea (jertfei) lui Cristos, răstignit pe Cruce și venerarea sfintei Cruci, ca instrument mântuitor, ales de însuși Domnul nostru Isus Cristos. O mai atentă reflecție, așadar, asupra modului cum ne rugăm, asupra formei și conținutului rugăciunilor noastre nu poate decât să ne ajute să progresăm pe calea cunoașterii lui Dumnezeu și a sfinților săi, deci în obținerea Mântuirii noastre.

Mesagerul Sf. Anton, nov-dec 2004
 

 

 

© 2003-2007 - ProFamilia.ro - sit recomandat de Conferinta Episcopilor Catolici din Romania
situl include materiale cu diverse drepturi de autor: va rugam să le respectati
navigarea pe acest sit presupune acordul cu conditiile de folosire