pregateste pagina pentru tiparire

































 
 RESURSE 

Colectorul de articole

Alergarea

Viața omului este o alergare. Alergăm în stânga și în dreapta zi de zi. Alergăm după ceva pentru că nu suntem împliniți așa cum ne-am născut. Alergăm de bună voie sau situația vieții ne obligă să alergăm în atâtea direcții. Alergăm după o bucățică de pâine care să ne sature trupul flămând. Alergăm după condiții mai bune de trai. Alergăm în țări străine pentru a câștiga mai bine. Alergăm după medic dacă ne-am îmbolnăvit. Alergăm după succes, după simpatia altora, după glorie, după putere. Și toate acestea până într-o zi când totul se încheie pe acest pământ. Uneori ne pare rău că am alergat într-o direcție greșită. Binele sperat nu l-am dobândit. Câte familii nu regretă plecarea în străinătate a unuia dintre soți. S-a răcit iubirea dintre ei, s-a pierdut încrederea în partenerul de viață, s-au abandonat unul pe celălalt, despărțindu-se, au rămas copiii fără educație și au pornit pe drumul prostituției. E greu de educat copiii când ești în mijlocul lor, dar când ești departe? Cu ce s-au ales din toată alergarea lor? Unii, de atâta singurătate printre străini s-au îmbolnăvit psihic.

Alergăm fiind atrași de ceva. Alergăm pentru că și alții aleargă și nu voim să rămânem în urmă față de ei, sau față de altceva. Să nu rămânem în urmă cu datoriile la întreținere și multe altele. Există și alergări justificate. Dar câte nu-și au rostul! Există alergări care cer atâta sacrificiu, dar și alergări păcătoase. Alergarea spre Dumnezeu e abandonată ușor. E suficient să apară ceva atractiv, încântător, și îndată uităm și de Dumnezeu și de mântuire.

Primul concurs a fost pierdut de om și s-a ales cu moartea. Dumnezeu, iată, îi mai dă o șansă omului, îl cheamă la un al doilea concurs. Înainte de a experimenta propria moarte îl cheamă să creadă că moartea a fost învinsă. Îl cheamă să alerge spre un mormânt gol, spre a auzi ceea ce spun îngerii: "De ce îl căutați pe cel viu printre cei morți? Nu e aici, a înviat!". Femeia nu mai este o piedică în calea omului căci și ea anunță că mormântul e gol. Ucenicii lui Isus au fost cei dintâi care au alergat, după ce au primit vestea. În mormântul gol răsună cuvintele lui Isus spuse înainte de a muri: "Eu sunt învierea și viața, cine crede în mine chiar dacă moare va trăi". De acum toată omenirea trebuie să alerge într-acolo. Ierusalimul cu mormântul sfânt a devenit un loc de atracție pentru lume. Avioane din toate colțurile lumii își iau zborul spre locurile sfinte, ducând pelerini. Foarte mulți se întorc de acolo cu credință în suflet.

Într-o emisiune despre Țara Sfântă, o cântăreață cunoscută de noi, Corina Chiriac, spunea că atunci când a vizitat locurile sfinte a dobândit credința și totul s-a schimbat în viața ei. Cu siguranță că multe persoane se întorc de acolo schimbate. Cei dintâi care au fost schimbați au fost apostolii. La început au avut îndoieli în spusele femeilor. Totuși au voit să verifice. Au găsit mormântul gol, cu fâșiile de pânză pe jos. La toate acestea s-au adăugat arătările lui Isus timp de patruzeci de zile după înviere. Schimbarea lor a fost atât de mare încât în scurt timp au început să alerge în lumea întreagă pentru a vesti că moartea a fost învinsă.

Când medicii realizează un medicament nou, toată lumea e pusă la curent pentru ca să fie salvate viețile oamenilor. Dacă cineva ar descoperi un medicament împotriva bolii cumplite numită SIDA, toată lumea s-ar bucura, dar mai ales cei bolnavi, pentru că ar avea o șansă de viață. Dumnezeu a realizat un lucru extraordinar pentru om. Și toată lumea trebuie să știe acest lucru. Moartea a fost învinsă. Toată lumea trebuie să beneficieze de darul mântuirii. Mântuirea e posibilă. Ne interesează acest lucru? Semnul cel mai clar că pe cineva îl interesează mântuirea e momentul când părăsește păcatul. A trăi permanent într-o stare de păcat e lucrul cel mai clar că nu te interesează mântuirea. Degeaba spui "Cristos a înviat!" în zilele de Paști dacă păcatul îl comiți mai des decât bei apă. Dacă schimbarea nu vine în viața ta și al doilea concurs e pierdut.

Pr. Eugen Budău

(Lumina creștinului, mai 2004)
 

 

 

© 2003-2007 - ProFamilia.ro - sit recomandat de Conferinta Episcopilor Catolici din Romania
situl include materiale cu diverse drepturi de autor: va rugam să le respectati
navigarea pe acest sit presupune acordul cu conditiile de folosire