www.profamilia.ro /tineri.asp?vorbabaieti=6
 
 TINERI   /   COPII 

O vorba sincera cu baie?ii
achizitionare: 28.09.2003; sursa: Editura Presa Buna

Cuprinscapitolul anterior PENTRU ACEIA CARE DORESC SA DEVINA PREOTII LUI CRISTOS

Sunt baieti care simt în sufletul lor o alta chemare: se simt atrasi nu de viata de familie, ci de viata de preot. Îi felicit pe acesti tineri din toata inima. Este sigur ca sacramentul casatoriei este un lucru mare si sfânt, dar este ceva si mai mare si mai frumos daca cineva renunta la iubirea pamânteasca pentru a-si darui iubirea si pe el însusi lui Dumnezeu.

Ar fi o greseala sa crezi ca în acesti baieti nu se trezeste iubirea si ca ei ramân indiferenti fata de fete. Daca un baiat de 16-18 ani îmi va zice ca vrea sa devina preot, în timpul discutiilor, îi pun numaidecât întrebarea: "Dar fetele nu te intereseaza?" Daca el îmi raspunde ca nu l-au interesat deloc si niciodata, presupun ca, chiar daca are chemare, aceasta nu a ajuns la maturitate. Este mult mai promitator daca-mi raspunde: "Ba da, mai ales prietena surorii mele care ne viziteaza adesea. Cred ca as fi un sot si un tata bun pentru ca îmi plac copiii. Dar eu vreau sa ma consfintesc lui Isus Cristos!"

Am amintit deja ca fiecare om doreste acel "tu" întelegator cu care se simte unit, fie în prietenie, fie în dragoste. Acest lucru ramâne valabil si în cazul preotului. Dar el îsi gaseste prietenul în Acela care s-a adresat apostolilor sai: "Nu va mai numesc slugi, dar prieteni!" Si preotul are nevoie de cineva care sa-i cuprinda "eu"-l sau dar, pentru el, acest cineva nu mai este un om pamântesc, fie el cel mai nobil si cel mai bun; e însusi Dumnezeu. El renunta la iubirea pamânteasca pentru a câstiga în schimb prietenia vesnica si dumnezeiasca a lui Cristos. La sfânta Liturghie, odata cu jertfa lui Cristos îsi ofera si iubirea sa si primeste în schimb iubirea nesfârsita a lui Dumnezeu. Prin aceasta se reîntoarce la acea mare "familie", pe care i-a încredintat-o Dumnezeu aici pe pamânt, credinciosii sai.

Daca ai sa citesti si acest capitol, te rog foarte mult, opreste-te pentru câteva clipe si priveste în tine însuti: oare Dumnezeu te cheama la viata de casatorie sau la viata de feciorie? Cum poti sa cunosti chemarea la preotie? Nu simtamintele abundente sau atitudinea pioasa deosebita sunt acelea care definesc aceasta problema. Chemarea la preotie este un dar al lui Dumnezeu pentru care este nevoie din partea ta de hotarâre ferma, de aptitudini fizice si intelectuale. Intentia ta, daca nu o vei suprima în tine, Dumnezeu o va întari si mai mult. De unde poti sa stii daca ai calitati necesare? Dupa afirmatiile marilor papi si ale teologilor, acest lucru se poate deduce din trei puncte esentiale:

1. Sa fii exigent în viata spirituala. Nu vreau sa spun prin aceasta ca trebuie deja sa fii sfânt sau sa petreci zilnic ore întregi în biserica. Dar, lupta cu si mai multa tarie pentru curatie. Straduieste-te sa ai o viata plina de virtuti si citeste cu placere carti spirituale. Nici chiar un baiat ca acesta nu va putea evita ispitele - poate cadea chiar si în pacat grav - dar va trebui sa lupte si mai mult, si daca totusi va suferi înfrângere, sa nu înt_rzie sa se caiasca îndata.

2. Capacitatea intelectuala pentru a-si putea însusi cunostintele filozofice si teologice necesare. Daca în cursul anilor de liceu obtii rezultate suficiente, poti fi sigur ca ai capacitatea intelectuala necesara.

3. Sanatatea si integritatea trupeasca. Asta înseamna sa nu suferi de nici o boala sau vreo insuficienta organica care te-ar face inapt pentru desfasurarea activitatii de preot.

Intentia ta sa fie curata: "Vreau sa slujesc lui Dumnezeu si sufletelor!"

Exista ceva care te împiedica sa devii preot? Si-n acest caz este posibil sa te consacri lui Dumnezeu si sa te ocupi fie cu îngrijirea bolnavilor, fie cu educarea tineretului. Ma gândesc la acei frati calugari care nu sunt sfintiti preoti dar, prin votul lor, s-au daruit cu totul lui Dumnezeu. Tot aici ma gândesc la asa-zisele institutii de laici, mai exact, la membrii acestora, care nu au parasit lumea, dar traiesc sfaturile evanghelice în mijlocul oamenilor de diferite conceptii si preocupari - începând de la muncitori si pâna la profesori universitari - vrând astfel sa desfasoare o activitate apostolica, prin însasi viata lor, între aceia care sunt crestini cu numele, sau chiar printre pagâni.

Cu ochii stralucitori a stat odata un tânar - tânarul bogat din Evanghelie - în fata Domnului: «Poruncile lui Dumnezeu le-am pastrat din anii tineretii mele. Ce trebuie sa mai fac?» Isus l-a privit. «Daca vrei sa fii desavârsit, mergi, vinde totul si, ceea ce ai câstigat, da saracilor. Dupa aceea, vino si urmeaza-ma!»

La fel ca acum doua mii de ani, Isus Cristos umbla si astazi printre oameni si se opreste în fata unui tânar sau a altuia si-i spune: "Vino, urmeaza-ma". Daca simti ca te-a cuprins privirea lui Cristos care te cheama, nu fa asemenea tânarului bogat din Evanghelie care nu a stiut sa renunte la bogatiile sale, dar fii generos si spune senin: "Da, Doamne, te urmez".

Pentru tara noastra si pentru tarile de misiuni, cuvintele lui Isus sunt astazi mai valabile ca oricând: «Secerisul este mare, dar lucratorii sunt putini. Rugati-l asadar pe Domnul secerisului sa trimita lucratori în secerisul sau!» Banuiesti deja ce vrea sa spuna Domnul prin aceste cuvinte? Nu vorbeste tocmai pentru tine? Si tu poti sa te rogi pentru harul chemarii la preotie: "Doamne, daca aceasta este vointa ta, fa ca sa fiu preotul tau fidel!"

 

Rugaciune pentru vocatii la preotie

Doamne Isuse Cristoase, întreaga omenire a simtit cum Inima ta plina de mila i-a ascultat rugaciunea, atunci când a strigat catre tine sa-i dai un conducator care s-o calauzeasca printre ratacirile pamântului spre lumina si viata adevarata. Tu cunosti inimile oamenilor, da-mi claritate sa vad si sa cunosc daca m-ai ales cumva sa împlinesc si eu aceasta chemare sfânta si profunda în colaborare cu tine. Lumineaza-mi sufletul ca sa pot cunoaste marele har al chemarii tale, întareste-mi vointa ca, prin ispitele si încercarile acestei lumi, sa pot ajunge biruitor la Yelul meu. Ajuta-ma sa nu ma pierd în placerile si patimile tulburi ale omenirii. Nu ma lasa sa dau înapoi în fata încercarilor, dar ajuta-ma sa-ti pot aduce o adevarata jertfa a vietii mele si înalta-ma la tine, la culmea preotiei tale vesnice. Amin. (Pius al XII-lea)

Această pagină a fost listată de la adresa: http://www.profamilia.ro/tineri.asp?vorbabaieti=6
Vă rugăm să respectați drepturile de autor