www.profamilia.ro /tineri.asp?calauziri=09
 
 TINERI   /   COPII 

Calauziri pentru cresterea si educarea ortodoxa a copiilor
achizitionare: 15.06.2005; sursa: www.sfantamaria-dallas.org

capitolul urmatorCuprinscapitolul anterior

OTRAVA INVIDIEI

Al treilea pacat care se întâlneste destul de des la copii este invidia. Si fata de combaterea acestui defect parintii trebuie sa arate un interes deosebit, înca de la început. Pentru omul invidios este de nesuportat fericirea celui de lânga el. Inima sa tresare de tristete când confratele lui este fericit, si dimpotriva simte o mare bucurie si satisfactie atunci când acesta este încercat de suferinta. Îmi doresc, iubitii mei, sa nu se gaseasca printre voi un astfel de om.

Trebuie asadar sa raspundem la întrebarea: Ce trebuie sa faca parintii ca sa nu se dezvolte în inimile copiilor lor gelozia si invidia? Notati-va urmatoarele cinci reguli. Prima regula: Sa înabusiti din timp orice aparitie a invidiei. Acest defect se manifesta si el în felurite moduri în sufletul copilului. Le vom urmari cu ajutorul unor exemple, deoarece numai câteva sfaturi generale nu sunt de ajuns în acest caz.

Daca, spre exemplu, la masa, copilul se grabeste sa îsi întinda farfuria, deoarece se teme ca pâna când îi vine rândul, mâncarea cea mai buna va fi deja împartita celorlalti; daca manânca repede, aruncând în jur priviri nelinistite, ca sa apuce sa ceara si a doua portie; daca se uita suparat la farfuriile celorlalti, comparând portiile; daca face comparatie între rechizitele scolare, îmbracamintea sau jucariile pe care i le-ati daruit, cu cele ale celorlalti frati, ca sa vada cine a primit cele mai multe sau mai frumoase; toate acestea, deci, constituie diverse manifestari ale invidiei, care trebuiesc imediat anihilate, indiferent de perioada în care au aparut.

Mai mult, în cazul în care copilul nu accepta ceva ce i-ati daruit deoarece si fratele lui a primit exact acelasi lucru, aceasta dovedeste ca invidia a prins radacini adânci în caracterul lui. Pentru toate aceste manifestari copilul trebuie sfatuit cu întelepciune, iar în cazul repetarii, trebuie pedepsit cu asprime.

O alta forma de invidie, întâlnita foarte des la copii, este concretizata prin purtarea rautacioasa. Si aceasta apare în diferite contexte. Astfel, în cazul în care copilul zâmbeste rautacios când vede ca fratele sau este pedepsit, trebuie sa primeasca si el îndata aceeasi pedeapsa. Daca se vorbesc de rau unul pe celalalt, trebuie din nou pedepsiti cu asprime. Chiar si atunci când îl pârasc pe fratele sau pe colegul lor, pentru o fapta rea savârsita, având însa ca unic scop pedepsirea acestuia, trebuie sa i se faca observatie pentru rautatea sa. În general este bine ca acuzatiile copiilor sa fie acceptate numai în cazul în care mama, tata sau profesorul, i-au însarcinat pe acestia sa aiba grija de cei mai mici decât ei. Însa si în aceste situatii copiii trebuie sfatuiti, astfel încât sa nu faca observatiile respective cu rautate, ci, asemenea bunului Iosif, numai în scopul prevenirii pacatului.

A doua regula: Nu provocati voi însiva aparitia invidiei în inimile copiilor vostri. Aceasta se întâmpla des mai ales atunci când parintii fac diferente între copiii lor, nutrind o simpatie mai mare fata de unul dintre ei. Pentru parintii crestini acest comportament este total gresit si inacceptabil. Au obligatia sa îi iubeasca pe toti copiii lor la fel si sa se comporte în acelasi mod cu fiecare. Altfel, cu siguranta vor genera ei însisi sentimentul invidiei în inimile acelor copii, care se vor considera nedreptatiti. Fie ca e vorba de mâncare, fie de îmbracaminte, fie de cadouri, nici unul dintre copii nu trebuie tratat în mod special, ci toti sa se bucure în mod egal de toate aceste bunuri.

Acelasi echilibru trebuie sa existe si atunci când este vorba despre laudarea sau criticarea, mângâierea sau asprimea, rasplata sau pedepsirea copiilor: sa nu îi iertam copilului mic o fapta rea, pentru care cei mari ar fi fost imediat pedepsiti. Una dintre anecdote spune: odata a fost întrebata o mama care avea noua copii, pe care dintre ei îl iubeste cel mai mult. Aceea a raspuns: "pe acela care este plecat departe, pâna în momentul când se întoarce. Si pe acela care este bolnav, pâna când se face bine".

Câte consecinte nefericite poate provoca tratarea diferentiata a copiilor o vedem si în cazul fratilor lui Iosif. Iubirea deosebita a tatalui sau Iacov fata de el a împietrit atât de mult inima celorlalti frati, încât au hotarât sa îl vânda ca sclav egiptenilor, dupa ce le trecuse prin gând chiar sa îl si ucida!

A treia regula: Nu îi învatati pe copii sa fie invidiosi prin chiar exemplul vostru. Atunci când copiii aud pe mama sau pe tatal lor ca vorbesc tot timpul cu invidie si rautate fata de apropiatii sau rudele lor, criticându-i pe unii, fie pentru ca sunt mai bogati decât dânsii, fie pentru ca au o pozitie sociala mai buna, ori altele ca acestea, este evident ca în inima lor nevinovata va începe sa prinda radacini pacatul invidiei.

A patra regula: Învatati-i pe copiii vostri sa urasca si sa condamne invidia, ca pe un pacat care îi provoaca o mare tristete lui Dumnezeu. Invidia este un defect dezgustator, un sentiment orb care nu produce nimic pozitiv în viata omului, ci dimpotriva îi ofera numai amaraciune si îi otraveste întreaga viata. Copiii trebuie ajutati sa înteleaga aceasta, precum si faptul ca în fata lui Dumnezeu, invidia este unul dintre cele mai mari pacate. Trebuie sa le explicati ca invidia provine de la diavol. El a împrastiat-o în întreaga lume. El a fost primul care, invidios pe fericirea de care se bucurau în rai Adam si Eva, a pus la cale caderea lor.

Descrieti-le apoi copiilor cât de mult rau a adus invidia în lume: din invidie diavolul i-a corupt spre pacat pe proto-parintii nostri. Din invidie Cain l-a omorât pe fratele sau Abel. Din invidie fratii lui Iosif l-au vândut pe acesta egiptenilor. Din invidie, în sfârsit, fariseii L-au condamnat pe Mântuitorul la moarte prin rastignire! Si alte exemple pe care le întâlniti în Sfânta Scriptura.

Explicati-le ca cel care este invidios nu face altceva decât sa îl imite pe diavol si de aceea va primi aceeasi pedeapsa pentru faptele sale. Cea mai cuprinzatoare caracterizare a invidiei o întâlnim în cuvintele înteleptului Solomon care spune: "Iar prin pizma (invidia) diavolului moartea a intrat în lume si cei ce sunt de partea lui vor ajunge s-o cunoasca" (Întelepciunea lui Solomon 2,24).

Regula a cincia: Cultivati în sufletelor copiilor vostri, înca de la vârsta prunciei, virtutea opusa invidiei, bunavointa, purtarea deschisa fata de toti oamenii si în general iubirea fata de aproapele, care este indicata si de cuvintele Domnului: "Toate câte voiti sa va faca voua oamenii, asemenea si voi faceti lor, ca aceasta este Legea si proorocii" (Matei 7,12).

Parintii trebuie atât prin cuvântul cât si prin faptele lor sa le inspire copiilor lor iubirea sincera si lucratoare catre aproapele. Copiii trebuie sa îi ajute pe aceia care au nevoie de sprijinul lor. Sa fie îngaduitori fata de slabiciunile altora. Sa fie saritori si buni. Trebuie sa urmeze cuvintelor Sfântului apostol Pavel care ne îndeamna: "Bucurati-va cu cei ce se bucura; plângeti cu cei ce plâng" (Romani 12,15). Sa învete, în sfârsit, sa fie întelegatori fata de defectele celorlalti si sa îi îndrepte cu blândete.

Domnul da poruncii de a-l iubi pe aproapele nostru aceeasi valoare pe care o confera si poruncii de a-L iubi pe Dumnezeu. El a definit-o ca fiind virtutea dupa care vor fi recunoscuti ucenicii Sai, zicând: "Întru aceasta vor cunoaste toti ca sunteti ucenicii Mei, daca veti avea dragoste unii fata de altii" (Ioan 13,35).

V-am aratat asadar, iubiti parinti, modurile principale prin care sa învingeti si sa scoateti din inimile copiilor vostri invidia si rautatea. Ati vazut cât de orb este acest sentiment, ca el nu ofera nimic pozitiv vietii omului, ci doar îi otraveste viata. Ati vazut ce pacat îngrozitor este, de vreme ce se opune poruncii de baza a crestinismului: "Sa iubesti pe aproapele tau ca pe tine însuti" (Matei 22,39). V-ati dat seama ca invidia este un pacat diavolesc, deoarece provine de la cel viclean si îl face pe om sa se asemene acestuia.

De aceea, parintilor, paziti-va de invidie voi însiva si paziti-i si pe copiii vostri. Luptati cu hotarâre cu orice manifestare a invidiei care apare în sufletul lor si nu provocati voi însiva, printr-un comportament preferential, invidia între copiii vostri. Aratati-le prin cuvântul si exemplul vostru cât de mult îl întristam pe Dumnezeu prin acest pacat. Cultivati, în sfârsit, în sufletele lor curate si deschise, virtutea bunatatii, ca sa devina si ei fii ai Tatalui celui ceresc, care "face sa rasara soarele si peste cei rai si peste cei buni, si trimite ploaie peste cei drepti si peste cei nedreptatiti (Matei 5,45).

Această pagină a fost listată de la adresa: http://www.profamilia.ro/tineri.asp?calauziri=09
Vă rugăm să respectați drepturile de autor