www.profamilia.ro /scriptura.asp?personaje=39
 
 SFÂNTA SCRIPTURA 

Personaje biblice
achizitionare: 05.02.2008; sursa: Pastoratie.ro

capitolul urmatorCuprinscapitolul anterior Esdra, preot pentru popor

Numele "Esdra" înseamna "sprijin, ajutor", unde Dumnezeu este subînteles. El are la baza încrederea ferma ca Dumnezeu îi sprijina pe cei care cred în el. Numele propriu de persoana poate fi pus în legatura cu numele lui Dumnezeu dupa cum reiese din alte nume teofore: "Eli-ezer" (El, Dumnezeu este ajutor). Verbul corespunzator revine si în alte nume de acelasi gen: El-azar (Lazar, în Noul Testament) care înseamna "El, Dumnezeu, a ajutat" sau Azar-iah "Iah(-ve) a sprijinit".

Esdra a activat ca preot si scrib în comunitatea post-exilica din Ierusalim, mobilizându-se pentru cultul divin si purificarea credintei. Despre activitatea lui ne informeaza, întocmai, cartea omonima si o parte a cartii lui Nehemia.

Cartea lui Esdra începe cu edictul regelui persan Cirus din 538 î.C., prin care se permite iudeilor deportati în Babilonia sa se întoarca la Ierusalim si sa reconstruiasca templul distrus în 586 î.C.. Cirus a încredintat unui functionar fidel tezarurul templului, un total de circa 5.400 de vase de aur si de argint, pe care Nabucodonosor îl luase de la templul din Ierusalim. În lista repatriatilor, în care sunt enumerati mai întâi laicii, apoi preotii si levitii, reiese ca edictul a permis întoarcerea a 42.360 de persoane, care - se spune în mod lapidar - s-au stabilit în cetatile lor. Dar întoarcerea în patrie pastreaza în continuare un val peste nenumaratele suferinte si adversitatile întâlnite. Autorul nu se intereseaza atât de renasterea sociala si economica, ci mai ales de renasterea religioasa. Sase luni dupa ce au ajung în patrie, preotul Iosue si capul Zorobabel au reconstruit altarul în acelasi loc de înainte si au început jertfa arderii de tot (holocaustul) în fiecare dimineata si seara. Dupa alte sase luni au început lucrarile de reconstructie al asa numitului "al doilea templu", care în ciuda initiativelor contrare a variati dusmani, gratie profetului Aggeu si Zaharia, dar si sprijinului financiar al regelui persan Darius, în 515 a fost terminat si consacrat. Stirea urmatoare ne spune ca sub Nehemia, guvernator al Iudeii între 445-433, în timpul regelui Artaxerxe I (465-423), au fost reconstruite zidurile Ierusalimului.

În ce-l priveste pe Esdra, el a ajuns la Ierusalim în anul al saptelea al domniei lui Artaxerxe. Daca este vorba de Artaxerxe I, atunci Esdra ar fi sosit chiar mai înainte de Nehemia, în 458, ceea ce concorda cu expunerea pe care o gasim în cartile lui Esdra si Nehemia. Alti exegeti, în schimb, sustin ca Esdra ar fi ajuns la Ierusalim sub Artaxerxe al II-lea, ceea ce ar însemna ca suntem la o generatie dupa Nehemia, în anul 398. Opera istorica a Cronicarului, inversând ordinea cronologica a faptelor, ar fi dat întâietate lui Esdra, pentru ca era preot si s-a dedicat restaurarii cultului si purificarii credintei poporului. Pentru teologia acestei viziuni edificarea comunitatii de credinta era mult mai importanta decât destinul comunitatii civile, care pentru Nehemia este pe primul loc.

Esdra porneste spre Ierusalim

Preotul Esdra, a carei genealogie este descrisa pîna la Aron "era un învatator (scrib) priceput în legea lui Moise", "preot si învatator al legii Domnului". În calitate de "carturar al legii Dumnezeului cerurilor", cum îl descrie edictul oficial al persanilor, era competent în afacerile religioase ale evreilor din Babilonia. Un document al lui Artaxerxe îl trimitea pe Esdra la Ierusalim, cu puteri depline, cu mandatul de a reglementa situatia religioasa si cultuala a comunitatii iudaice post-exilice din Palestina, care provoca nu putine probleme. Esdra trebuia sa se prezinte la Ierusalim cu daruri în aur si argint, precum si cu oferte votive din partea regelui si a iudeilor din provincia de Babilonia, oferte destinate templului si jertfelor. În plus, trebuia sa garanteze personalului de la templu scutirea de impozite si, cu amenintarea unor pedepse severe, sa asigure respectarea legii lui Iahve si a legislatiei regale. Însotit de circa 1500 de iudei, la care s-au alaturat 238 de leviti si slujitori ai templului, Esdra a pornit în calatorie si dupa patru luni au ajuns la Ierusalim. Aici a început imediat lucrarea de reforma, procedând mai ales cu mare determinare împotriva casatoriilor mixte. În cadrul unei adunari populare, a convins peste o suta de barbati sa rupa casatoria cu femeile straine, chiar daca aveau copii cu acestea. În Neh 8 aflam ca Esdra, în piata de la Poarta Apelor, se urca la o tribuna de lemn construita anume si citea fragmente din "Legea lui Moise". Foarte probabil era vorba de material legislativ din actualul Pentateuh. Trebuie notat faptul ca forma de lectura publica a Torei (Legea lui Moise) cuprinde elemente din cultul sinagogal succesiv: sulul Torei este purtat în fata adunarii, învatatorul urca pe o platforma unde este instalata un amvon, deschide sulul cartii si citeste, lectura se încheie cu o formula de binecuvântare la care comunitatea raspunde "Amin". Observatia potrivit careia "ei citeau cartea Legii lui Dumnezeu pe bucati separate si cu explicarea sensului si astfel ajutau la întelegerea lecturii" (Neh 8,8) nu se refera atât la o exegeza a textului, cât mai ales la o traducere vers cu vers din ebraica - în acel timp greu de înteles pentru popor - în aramaica, "lingua franca" pe care iudeii o învatasera în robia babilonica. Limba aramaica va continua sa fie principalul mijloc de comunicare chiar si în timpul lui Isus. Este probabil ca în Neh 8 sa avem o referinta la practica cultului sinagogal din timpul compunerii textului (adica între 300 - 200 î.C.), ritual frecvent si în timpul lui Isus.

Când în timpul lecturii publice s-a ajuns la prescrierea de a celebra, în luna a saptea, sarbatoarea corturilor (cf Lev 23,33-36), Esdra a invitat poporul sa-si procure ramuri de maslin, migdal, palmier si pomi cu frunza deasa si sa construiasca corturi. În acest fel a revenit la viata, dupa o lunga vreme de disparitie, aceasta traditie. În cadrul unei liturgii penitentiale, toti îsi marturiseau pacatele si "se angajau cu juramânt sa pastreze Legea lui Dumnezeu" (Neh 10,30).

Esdra a scris un memorandum despre activitatea sa, asemeni unei dari de seama pentru cancelaria persana, pe care Cronistul a elaborat-o într-o noua forma si a încorporat-o în cartea canonica a lui Esdra.

Alaturi de cartile canonice ale lui Esdra si Nehemia, exista si alte doua carti apocrife ale lui Esdra, transmise în Septuaginta si Vulgata sub acest nume. În Vulgata, cartile lui Esdra si Nehemia, care initial formau o singura unitate, sunt numite 1 Esdra si 2 Esdra (în Septuaginta 2 si 3 Esdra). Prima carte apocrifa a lui Esdra figureaza aici ca 3 Esdra (în Septuaginta, 1 Esdra). Alta scriere apocrifa, numita 4 Esdra, este numita si Apocalipsa lui Esdra. Aceasta a fost scrisa de un autor evreu, impresionat de distrugerea cetatii si a templului din anul 70 d.C., spre sfârsitul secolului I.

dupa Paul Maiberger - Marile figuri ale Vechiului Testament.
prelucrare realizata de pr. Adrian Danca

Această pagină a fost listată de la adresa: http://www.profamilia.ro/scriptura.asp?personaje=39
Vă rugăm să respectați drepturile de autor