www.profamilia.ro /scriptura.asp?cuvinte=94
 
 SFÂNTA SCRIPTURA 

Cuvinte de via?a veonica.
Sfânta Scriptura în familia creotina
pr. Iosif Bisoc, OFMConv.

Inapoi la cuprins Nr. 94, 24.08.2005
Introducere (cf. Fap 1,1-11)

Cartea Faptele Apostolilor se prezinta cititorilor sai, la începutul primului capitol, drept sursa autorizata de a explica si de a transmite învatatura primita de catre apostoli de la Isus Cristos. De fapt, în aceasta faza incipienta, Isus Cristos nu disparuse cu totul fizic din mijlocul apostolilor, iar Biserica crestina, ca si comunitate de viata ecleziala, era înca în formare. Cele trei pericope ale introducerii sunt urmatoarele: prologul cartii (cf. Fap 1,1-3), misiunea încredintata apostolilor de catre Isus Cristos (cf. Fap 1,4-8), înaltarea lui Isus Cristos la cer (cf. Fap 1,9-11).

În momentul în care evanghelistul Luca începe sa scrie aceasta relatare a Bisericii, miscarea crestina avea deja o istorie recenta (cf. Fap 1,1-3). Ea a parasit ambientul strict iudaic si s-a implementat în marile centre culturale si comerciale ale Imperiului Roman, care erau cu precadere de formare elenistica. Ceea ce Luca doreste sa scoata în evidenta în aceste prime trei versete nu este atât importanta extinderii Bisericii, cât întâlnirea apostolilor cu Isus Cristos cel înviat, deoarece nu se poate uita punctul de plecare pentru raspândirea mesajului crestin decât de la el. Ca în multe alte cazuri, si aici este subliniat darul Duhului Sfânt, darul datator de speranta si de încredere în reusita activitatilor lor zilnice.

Tocmai de aici rezulta misiunea încredintata de Isus Cristos cel înviat apostolilor (cf. Fap 1,4-8). Luca individualizeaza cu multa claritate cine sunt protagonistii acestei istorii extraordinare a mântuirii care vor duce evanghelia pâna în capitala Imperiului. Acestia sunt: în primul rând, Isus Cristos, care prin cuvintele si actiunile sale îi pregateste pe apostoli la marea aventura a vestirii evangheliei; în al doilea rând, urmeaza Duhul Sfânt, acea putere mântuitoare si renovatoare care nu numai ca l-a condus pe Isus Cristos în întreaga sa pelegrinare pamânteasca, ci va însoti Biserica sa pâna la sfârsit; si, în al treilea rând, sunt apostolii care, prin initiativa libera si gratuita a lui Isus Cristos, sunt pregatiti pentru a exprima în lume învatatura autentica si autoritara a lui Dumnezeu. De fapt, protagonistul întregii actiuni mântuitoare este Dumnezeu care, prin instaurarea Împaratiei lui Dumnezeu în inimile credinciosilor sai, actualizeaza interventia mântuitoare si definitiva a sa în istoria oamenilor. Ultimele cuvinte ale lui Isus Cristos sunt adresate discipolilor si ei sunt trimisi ca martori oculari ai maririi lui Dumnezeu pe întreaga suprafata a pamântului.

Aceasta introducere se încheie cu reamintirea înaltarii la cer a lui Isus Cristos, moment în care le este prevestita venirea viitoare (cf. Fap 1,9-11). Chiar daca ei ramân în extaz si contempla lucrurile ceresti, sunt imediat atentionati ca nu trebuie sa astepte totul din cer, ci plecarea lui Isus Cristos din mijlocul lor lasa loc Bisericii sa se desfasoare. Tensiunea dintre cer si pamânt, dintre prezent si viitor, dintre lumea divina si realitatea umana se poate anihila numai în momentul în care discipolii vor întelege care este misiunea lor si misiunea comunitatii înfiintate de el, adica reunirea tuturor oamenilor sub semnul crucii si învierii Fiului lui Dumnezeu. Si aceasta reunire se poate face numai printr-o credinta robusta si matura oferita de Dumnezeu prin Duhul Sfânt, prin cuvântul lui Dumnezeu si actiunea Bisericii sale.

Familia crestina nu este una singura si izolata în lumea contemporana: ea este asistata de Duhul Sfânt si prin puterea Fiului lui Dumnezeu se transforma în centrul de credinta si de adevar. Ceea ce este caracteristic familiei este tocmai disponibilitatea de a forma o comuniune, o adunare în care relatiile dintre membrii ei nu se rezuma numai la schimburi cordiale de pareri, ci la o traire autentica si intensa a fiecarui moment din viata. Privirea atintita spre cer a familiei reprezinta speranta de a vedea Împaratia lui Dumnezeu realizata, în primul rând, în interiorul ei si, în al doilea rând, pâna la marginile pamântului.

 

Familiaris consortium, 75:

"Nu putin folos aduc familiilor acei laici specializati, cum sunt: medicii, juristii, psihologii, asistentii de actiune sociala, consultantii care, individual sau în diverse forme de asociatii sau initiative, presteaza o munca de îndrumare, de luminare, de orientare si de sprijin. Lor li se pot aplica îndemnurile pe care am avut ocazia de a le da Confederatiei consultantilor crestini pentru sprijinul familiilor: «Truda voastra merita titlul de misiune, atât sunt de nobile scopurile pe care le urmariti si asa de hotarâtoare rezultatele muncii voastre pentru binele societatii si al comunitatii crestine. Tot ceea ce reusiti sa faceti pentru sustinerea familiei este destinat sa aiba acea eficacitate care, trecând peste limitele proprii, ajunge la inima persoanelor si se rasfrânge asupra societatii. Viitorul lumii si al Bisericii trece prin familie»" (FC 75).

fr. Iosif Bisoc, OFMConv.

Această pagină a fost listată de la adresa: http://www.profamilia.ro/scriptura.asp?cuvinte=94
Vă rugăm să respectați drepturile de autor